Randamentele titlurilor pe 10 ani în lei au urcat cu 7 puncte de bază, la 7,2% pe an, la fixingul de marți, cea mai ridicată valoare de după 23 martie, când costurile de finanțare erau majorate sub impactul războiului din Golf asupra piețelor de energie și financiare, care au afectat țările emergente.
În aceste zile, după ieșirea PSD de la guvernare, atenția investitorilor s-a mutat asupra evoluțiilor politice interne. Luni, Finanțele nu au reușit să împrumute pe scadențe mai îndelungate, ca urmare a scăderii cererii investitorilor și a creșterii dobânzilor solicitate de aceștia.
„În timp ce piața valutară a fost destul de stabilă, pe piața obligațiunilor, randamentele pe termen lung din România sunt sub presiune, deoarece moțiunea de cenzură devine un scenariu foarte probabil”, arată o analiză Erste.
PSD și AUR au depus marți moțiunea de cenzură la Parlament, aceasta urmând să fie votată pe 5 mai. Reprezentații celor două partide susțin că au 251 de semnături, inclusiv de la formațiuni mai mici. Este nevoie de 233 de voturi pentru ca moțiunea să fie considerată adoptată și guvernul Bolojan să fie astfel demis.
Mai departe, Erste ia în calcul formarea unei coaliții între PSD și AUR – ultimul fiind considerat de analiștii băncii austriece un partid de extremă dreapta.
„Se pare că social-democrații vor forma o coaliție cu partidul de opoziție de extremă dreapta AUR dacă moțiunea va fi adoptată, ceea ce le va oferi o potențială majoritate parlamentară. Un astfel de scenariu marchează o schimbare pe scena politică a României, deoarece anterior social-democrații evitaseră alinierea directă cu AUR din cauza riscurilor reputaționale și a poziționării politice conflictuale”, notează analiștii Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian.
Investitorii sunt îngrijorați de un potențial derapaj fiscal, care să deraieze consolidarea bugetară, adică reducerea deficitului.
De altfel, analiștii băncilor notau că presiunile dinspre mediul politic au fost atenuate de veștile bune de săptămâna trecută privind scăderea peste așteptări a deficitului bugetar în primul trimestru din acest an la 1% din PIB, față de circa 2,3% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În ianuarie-martie guvernul a funcționat însă fără buget pentru anul în curs, ceea ce cel mai probabil a dus la cheltuieli mai mici, care se vor compensa cu creșterea cheltuielilor în lunile următoare. Pentru anul în curs, deficitul ar trebui să scadă la circa 6,2% din PIB, față de 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.
Randamentele la titlurile în lei sunt cu 40-100 de puncte de bază peste nivelul de la finele lunii februarie, când a început războiul din Orientul Mijlociu, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz.
Dobânzile la 10 ani au crescut cu 1 pp și sunt de departe cele mai ridicate din regiune la 7,2% pe an, față de 4,8% în Cehia, 5,5% în Polonia și 6% în Ungaria. În cazul Ungariei, alegerile parlamentare recente, în care opoziția a obținut un scor peste așteptări, a dus la un influx major de capitaluri și la scăderea puternică a dobânzilor (care erau peste cele din România), în anticiparea deblocării relațiilor cu UE.
România devine din ce în ce mai sensibilă la costul datoriei, în condițiile în care aceasta a sărit de 60% din PIB și va urca spre 70% din PIB în următorii ani. Doar costul cu dobânzile este de 3% din PIB, practic cât limita de deficit fiscal din criteriile Maastricht.
