Datoriile neplătite ale împrumutaților loviți de pandemia de coronavirus au devastat profiturile marilor bănci din Europa, declanșând o dezbatere în rândul politicienilor dacă instituțiile de credit vor fi nevoite în cele din urmă să solicite sprijin de stat, relatează Reuters.
Reflectând impactul pandemiei, mulți directori de bănci afirmă că ce a fost mai rău a trecut, directorul general al Societe Generale, Frederic Oudea, și cel al BNP Paribas, Jean-Laurent Bonnafe, anticipând o redresare iminentă, scrie News.ro.
”Optimismul este...o armă de război. Și acest război îl putem câștiga”, a spus în ianuarie Philippe Brassac, director general al băncii Credit Agricole, deplângând ”fataliștii”.
Profiturile celor trei mari bănci franceze au scăzut anul trecut, ca și profiturile băncii spaniole Santander și al băncii olandeze ING.
În timp ce directorii băncilor și-au declarat încrederea, oficialii europeni sunt îngrijorați că problemele băncilor abia au început. Aceștia se tem că numărul împrumutaților care vor intra în default (incapacitate de plată) va crește atunci când guvernele vor opri programele de sprijin, inclusiv miliardele de euro oferte ca garanții pentru împrumuturi în țări precum Franța și Spania.
Oficialii și-au exprimat îngrijorările într-un raport prezentat miniștrilor de Finanțe din zona euro, care s-au reunit luni, avertizând în privința unor ”dificultăți corporative pe scară largă”.
În document, acestia au subliniat măsura în care băncile depind de guverne pentru a ajuta împrumutații.
Aceștia estimează că în lipsa sprijinului guvernamental aproximativ un sfert din firmele din UE ar fi fost în dificultate la sfârșitul anului trecut și au avertizat că provizioanele băncilor pentru astfel de pierderi nu reflectă ”deteriorarea fundamentală”.
Împrumuturi în valoare de aproximativ 585 de miliarde de euro se află sub moratoriu și credite de 289 de miliarde de euro au fost acordate pe baza garanțiilor guvernamentale, potrivit datelor disponibile de la sfârșitul anului trecut.
"Trebuie să evităm o creștere accentuată a insolvențelor", a declarat jurnaliștilor Paolo Gentiloni, comisarul pentru Economie al Uniunii Europene, după ședința miniștrilor.
Aceeași neliniște se resimte și la Banca Centrală Europeană (BCE), care supraveghează băncile. În ianuarie, BCE a afirmat că băncile constituie provizionale mai mici decât instituțiile de credit din Statele Unite și că suspectează că unele bănci nu iau suficiente măsuri, distorsionând calculele riscului pentru a face prognoze de viitor mai optimiste.
Autoritățile de pe ambele continente au alocat sume de ordinul miliardelor pentru a opri consecințele economice ale pandemiei, deși în Europa tipul de asistență, indiferent dacă este vorba despre subvenții sau garanții, depinde de țara care le acordă.
Franța, Italia și Spania au emis garanții de împrumuturi de ordinul miliardelor de euro, în timp ce Germania a acordat granturi generoase.
Jerome Legras, analist la firma Axiom Alternative Investments, a declarat că mesajul optimist al bancherilor este diferit de cel al autorităților de reglementare: ”Mesajul de la autoritățile de reglementare este aproape exact opusul”.
Imaginea roz descrisă de unii directori este, de asemenea, în contradicție cu datele colectate de European Datawarehouse, care a analizat credite imobiliare europene în valoare de 500 de miliarde de euro.
Potrivit unui studiu realizat în decembrie de Axiom Alternative Investments, o cincime din împrumuturile din Regatul Unit au necesitat o pauză a plății creditelor, această țară fiind urmată îndeaproape de Portugalia, precum și de Italia, cu mai mult de 12%, și de Irlanda, cu aproximativ 10%.
Un oficial din zona euro, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că, deși băncile sunt în mare parte robuste, ”unele ... pot întâmpina probleme sau ar trebui să fie lichidate”.
În pofida îngrijorării oficialilor europeni, rămân diviziuni profunde cu privire la modalitatea de reacție.
Deși cele 19 țări din zona euro au fost de acord ca banca centrală sî supravegheze băncile după prăbușirea financiară de acum peste 10 ani, aceștia rămân în dezacord asupra reacției față de băncile care au probleme.
Țările bogate, precum Germania, sunt reticente să le ajute pe cele mai sărace, precum Italia sau Grecia, prin înființarea unei plase de salvare comună.
Klaus Regling, șeful Mecanismului european de stabilitate, a declarat luni jurnaliștilor că fondul MES, înființat în timpul marii depresiuni pentru a ajuta țările în dificultate, ar putea fi utilizat pentru lichidarea băncilor, începând cu anul viitor.
"Am creat o a doua linie de apărare puternică", a spus el, arătând impactul insolvențelor în creștere asupra băncilor și guvernelor.
Cu toate acestea, luarea de decizii cu privire la măsurile comune, cum ar fi recurgerea la MES, este extrem de politizată. Eforturile Băncii Centrale Europene, de exemplu, de a înființa o bancă rea în zona euro, pentru a ajuta băncile să își depoziteze și să își vândă împrumuturile cu probleme au înregistrat progrese reduse. Între timp, mulți bancheri speră la ce este mai bine.
"Va fi lumină la capătul tunelului. Unde se termină tunelul, nu știm", a spus Steven van Rijswijk, directorul general al ING.
