ECE -„în epicentrul turbulențelor”. Dobânzile titlurilor în lei continuă să crească. Încă două licitații ratate la Finanțe, pe o cerere foarte slabă GRAFICE

Randamentele au urcat cu 7-15 puncte de bază, în funcție de scadență, la fixingul de luni, comparativ cu cel de vineri.

În cazul titlurilor pe 10 ani, randamentele au urcat cu 9 puncte de bază, la 7,19% pe an – după ce vineri au atins intraday și 7,3% pe an – cel mai ridicat nivel de la începutul războiului SUA/Israel – Iran și un nou maxim de după octombrie 2025, relevă datele analizate de Profit.ro.

Față de finele lunii februarie, dobânzile la 10 ani au urcat cu 1 punct procentual și se apropie rapid de nivelurile atinse în timpul mini-crizei politico-electorale din mai anul trecut.

CITEȘTE ȘI Vânzarea Carrefour România către proprietarii Dedeman - Tranzacția a intrat pe masa Concurenței. Ce anume este acum verificat

„Piețele par să-și fi mutat atenția nu numai asupra inflației, ci și asupra costurilor fiscale și a gradului de marjă de manevră fiscală pe care țările îl pot folosi pentru a amortiza impactul economic al prețurilor ridicate la energie.

CITEȘTE ȘI Vacanțele turiștilor, date peste cap de războiul din Orientul Mijlociu - zboruri deviate și costuri în creștere

Spread-urile euroobligațiunilor s-au mărit ușor, cea mai vizibilă mișcare fiind înregistrată în România”, arată analiștii Erste Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian.

România plătește cele mai mari dobânzi din regiune pentru împrumuturile în euro și al doilea cel mai mare nivel pentru împrumuturile în monedă națională. Totodată, România este cea mai expusă la creșterea inflației din scumpirea petrolului: o creștere de 10% a cotațiilor adaugă 0,5 puncte procentuale la inflație într-un orizon de 6-12 luni, arată analiștii.

Ministerul Finanțelor a respins, luni, toate ofertele investitorilor pentru obligațiunile de 500 de milioane de lei scadente în iulie 2028 și pentru cele de 600 de milioane de lei scadente în iulie 2031. Investitorii au subscris doar câte 150 de milioane de lei pe fiecare tranșă, o cerere slabă chiar și față de precedentele patru licitații, ratate și ele. De altfel, de la începutul conflictului actual din Orientul Mijlociu, Finanțele nu au luat niciun ban din piață și bazează pe rezervele constituite din împrumuturile anterioare.

Regiunea Europa Centrală și de Est va rămâne sub presiune în această săptămână

Monedele țărilor din ECE au scăzut semnificativ de la începutul războiului: EURCZK este aproape de 24,5, EURPLN se apropie de 4,30, iar EURHUF peste 390, notează Erste. Leul a fost relativ stabil în raport cu euro, deși analiștii notau presiuni de vânzare pe ordine mari, ceea ce sugerează intervenții valutare ale băncii centrale.

CITEȘTE ȘI Trump a refuzat oferta lui Putin de a depozita uraniul iranian slab îmbogățit, la fel ca după acordul nuclear din 2015

„Evoluțiile globale și situația privind conflictul din Orientul Mijlociu vor influența piața valutară din regiune. Factorii locali sunt de o importanță mai mică, deși eliminarea relaxării monetare așteptate anterior ar putea afecta, de asemenea, monedele din ECE”, notează Erste.

În cazul forintului maghiar, ING notează că swap-urile pe rata dobânzii la doi ani au crescut cu peste 120 de puncte de bază în ultimele două săptămâni și că piața din Ungaria rămâne cea mai expusă din regiune.

„Titlurile din weekend și datele din deschiderea anticipată sugerează că sentimentul de aversiune la risc va persista în regiunea ECE în această săptămână și că se poate aștepta o nouă creștere a ratelor dobânzilor și a cursurilor valutare sub presiunea creșterii prețurilor petrolului”, arată Frantisek Taborsky, strategul valutar al ING Bank.

Țițeiul Brent se tranzacționa luni la 97-101 dolari barilul, în ușoară scădere față de închiderea de vineri. Înainte de începerea bombardamentelor și restricționarea severă a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, țițeiul Brent era cotat la 70 dolari/barilul, iar la începutul anului era la 60 dolari/barilul.