Randamentele titlurilor de stat în lei au crescut la fixingul de joi cu 4-11 puncte de bază, în funcție de scadență, comparativ cu ziua precedentă, atingând cele mai ridicate valori din ultimele cinci săptămâni.
Piețele financiare și-au crescut aversiunea la risc mai pronunțat începând de ieri, ceea ce a afectat activele regionale.
„În Europa Centrală și de Est, zlotul și forintul au scăzut ușor, în timp ce randamentele obligațiunilor pe 10 ani au crescut ușor pe majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est”, notează Erste, care subliniază și creșterea cotațiilor petrolului Brent la peste 120 de dolari/barilul, pe fondul știrilor că SUA vor extinde blocada împotriva Iranului.
ING notează că aprecierea dolarului nu ajută monedele ECE, care vor rămâne sub presiune de depreciere, în contextul creșterii prețurilor la energie și a aversiunii la risc.
Totuși, joi, la amiază leul era singura monedă în depreciere semnificativă în regiune, în timp euro scădea cu 0,4% față de forint și stagna față de coroana cehească și zlotul polonez, după ce deschisese ziua în creștere.
În ultimele două zile, presiunea a început să se vadă și în cursul de schimb. Cursul a trecut ieri de pragul de 5,1 lei/euro apărat de BNR pe parcursul ultimele luni, iar joi a urcat peste 5,14 lei/euro (+0,8%), o mișcare relativ amplă pentru regimul de "flotare controlată" practicat de banca centrală.
Amintim că leul a rămas aproape nemișcat inclusiv în luna martie, când efectele războiului din Golf s-au resimțit în piețele emergente, care au înregistrat ieșiri de capitaluri – ceea ce a dus la deprecierea monedelor din regiunea Europei Centrale și de Est.
În martie, rezervele valutare au scăzut cu 1,9 miliarde de euro, ajustat cu mișcările de datorie publică, iar lichiditatea interbancară s-a redus cu 9,6 miliarde de lei.
Pentru titlurile în lei cu scadența la 10 ani, randamentele au crescut cu 64 de puncte de bază de la jumătatea lunii aprilie, la 7,29% pe an, în condițiile în care s-a epuizat treptat optimismul din piețele internaționale legate de armistițiul dintre SUA și Iran și mult așteptata redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
Mai mult, la contextul internațional volatil s-a adăugat și cel politic intern. În ultimele două săptămâni, PSD a înăsprit retorica împotriva partenerilor de guvernare și a premierului Ilie Bolojan. După un vot intern, social-democrații au ieșit de la guvernare și mai apoi s-au aliat cu AUR pentru răsturnarea guvernului printr-o moțiune de cenzură, care va fi supusă la vot în 5 mai.
Numărul semnăturilor adunate de PSD și AUR de la alte formațiuni parlamentare sugerează că moțiunea va trece, ceea ce înseamnă demiterea guvernului și formarea unui nou cabinet.
Mișcările actuale nu sunt însă la fel de ample ca cele de la precedenta criză politică, din luna mai a anului trecut, de după primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, rezultatul lui George Simion și demisia premierului Marcel Ciolacu au aruncat dobânzile până la 8,4% pe an, de la 7,4%. Totodată, cursul a urcat de la 4,98 la 5,12 lei/euro, pentru ca mai apoi să recupereze o parte din pierderi.
Randamentele la titlurile de stat au început să scadă mai consistent din toamna anului trecut, pe fondul îmbunătățirii percepției de risc față de evoluția finanțelor publice, și au ajuns la 6,2% la finele lunii februarie, înaintea atacului combinat al SUA și Israelului împotriva Iranului. Față de acel moment, randamentele sunt mai mari acum cu 48-107 puncte de bază, în funcție de scadență.
Economiștii băncilor notează însă că investitorii sunt îngrijorați că instabilitatea politică ar putea periclita ținta de deficit din acest an de 6,2% din PIB.
