Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a adoptat noul proiect legislativ al senatorului Daniel Zamfir, prin care este permis consumatorilor datornici să își vândă bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, cu scopul stingerii creditului. După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un proiect depus anterior de senator, acesta a inițiat din nou proiectul care reglementează leasing-ul, dar a renunțat la prevederile care elimină caracterul de titlu executoriu al contractelor în cazul persoanelor fizice, precum și la limitarea penalităților în cazul rezilierii contractului de leasing.
Proiectul fusese adoptat de senatori în octombrie anul trecut, iar acum a trecut cu voturile PSD și UDMR.
Curtea a admis obiecțiile privind neconstituționalitatea extrinsecă a proiectului, care a nu a avut avizul Consiliului Economic și Social, fără a mai analiza și pe fond proiectul.
Chiar la o zi după ce Senatul, în urma deciziei CCR, a respins proiectul inițial al senatorului Zamfir, acesta a înregistrat la Parlament un altul similar.
Proiectul inițial elimina caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing. Totodată, penalitățile și alte obligații de plată nu puteau depăși 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit.
Senatorul Zamfir a renunțat la aceste prevederi în noua formă a proiectului, care cuprinde acum doar celelalte modificări prevăzute cu scopul limitării sumelor impuse de creditor benficiarilor leasing-ului.
Cea mai importantă modificare prevede faptul că nu mai sunt considerate titluri executorii contractele de leasing și garanțiile reale și personale constituite în scopul garantării obligațiilor asumate prin contract în cazul în care locatarul este consumator. Acest lucru înseamnă că firmele de leasing trebuie să ajungă în instanță în cazul în care utilizatorul nu respectă obligațiile ce duc la încetarea contractului în mod normal.
O altă modificare extinde de la 2 luni la 3 luni termenul de neplată a ratei de leasing de la care finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul.
În caz de neplată, utilizatorul va datora societății doar diferența dintre sumele datorate și suma obținută din valorificarea bunului – valoare stabilită de un evaluator.
Dacă locatarul restituie bunul în termenul din contract, atunci are dreptul ca personal să cumpere bunul respectiv sau să propună un terț cumpărător. Este un drept prioritar valabil 30 de zile, la un preț care pornește de la contravaloare tuturor sumelor datorate.
Legea mai introduce și posibilitatea ca utilizatorului unui bun contractat în leasing sau un terț propus de acesta să aibă dreptul prioritar de a cumpăra bunul, în cazul în care s-a ajuns în situația ca ratele să nu fie plătite timp de trei luni consecutiv, iar acesta a fost predat firmei finanțatoare.
Astfel, în cazul în care utilizatorul, care are calitatea de consumator, nu execută obligaţia de plată a ratei de leasing timp de trei luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate în temeiul contractului de leasing.
În cazul în care utilizatorul restituie bunul în termenul prevăzut în contract, eventualele despăgubiri nu pot cuprinde decât diferenţa între totalul sumelor datorate conform contractului, diminuată cu valoarea obţinută prin valorificare, exclusiv TVA sau, după caz, printr-un raport de evaluare a bunului emis de un evaluator autorizat conform legii. Sumele datorate conform contractului de leasing sunt formate din facturile emise şi neachitate, valoarea de intrare rămasă de achitat până la finele perioadei de leasing, inclusiv valoarea reziduală, cheltuieli cu asigurările bunului, reprezentate de poliţa de asigurare obligatorie şi/sau poliţa de asigurare facultativă, amenzi de circulaţie şi amenzi pentru neplata rovinietei şi alte amenzi aferente bunului precum şi taxe/impozite aferente bunului.
Proiectul prevede acum, ca și în prima formă, dreptul consumatorului de a vinde bunul achiziționat în leasing, în scopul acoperirii creditului.
Astfel, exclusiv pentru situaţiile în care bunul a fost restituit în termenul prevăzut în contract, utilizatorul consumator sau un terţ cumpărător propus de acesta în termen de maximum 5 zile de la îndeplinirea obligaţiei de predare, beneficiază de un drept prioritar la cumpărarea bunului, valabil timp de 30 de zile de la data predării, timp în care poate fi emisă acceptarea fermă şi irevocabilă de cumpărare la un preţ cel puţin egal cu contravaloarea tuturor sumelor datorate, conform contractului de leasing, inclusiv valoarea reziduală la care se adaugă TVA.
În cazul în care acceptarea de cumpărare emisă de către terţul cumpărător propus este una inferioară cuantumului sumelor datorate conform contractului, utilizatorul consumator are obligaţia de a credita contul finanţatorului cu diferenţa necesară până la concurenţa sumelor datorate conform contractului, cel mai târziu la data încasării de către finanţator a preţului de vânzare aferent transferului dreptului de proprietate cu respectarea termenului prioritar de 30 zile. Transferul dreptului de proprietate asupra bunului va opera la data încasării integrale a sumelor datorate conform contractului, care nu va putea fi ulterioară datei de expirare a dreptului prioritar, mai prevede proiectul.
În cazul în care utilizatorul consumator sau terţul cumpărător propus nu respectă prevederile menționate, finanţatorul poate dispune în mod liber de bun, iar utilizatorul este obligat să plătească finanţatorului sumele restante.
Totodată, în cazul în care utilizatorul nu restituie bunul în termenul prevăzut în contract, acesta va achita finanţatorului, pe lângă sumele datorate conform contractului de leasing şi cheltuielile pentru luarea în posesie a bunului.
Inițiatorul arată în expunerea de motive că este necesară reglementarea pentru că în practică firmele de leasing solicită utilizatorilor atât plata ratelor de leasing pentru întreaga perioadă cât și restituirea bunului, ceea ce ar duce la ruina debitorului.
Guvernul, într-un punct de vedere negativ, opinează că eliminarea titlului executoriu ar duce la o insecuritatea a raporturilor juridice și la înfrângerea principiului forței obligatorii a contractului. Totodată, achiziția prioritară a bunului predat de către utilizator sau de către terțul propus de acesta ar limita dreptul de proprietate al societății de leasing.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie promulgat de șeful statului.
