Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns, vineri, la un acord politic cu privire la înăsprirea regulamentelor pentru combaterea spălării banilor, modificări prin care vor fi reglementate, în premieră la nivelul blocului comunitar, platformele de schimb pentru bitcoin și alte monede virtuale.
În replică la scandalul izbucnit anul trecut în urma dezvăluirilor Panama Papers, Comisia Europeană a propus modificarea Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, printre amendamentele propuse fiind și extinderea regulamentelor din domeniu la tranzacțiile cu monede virtuale.
Tranzacțiile cu monede virtuale beneficiază de un grad de anonimat mai mare decât transferurile clasice de fonduri financiare și, prin urmare, implică riscul ca moneda virtuală să poată fi folosită de organizații teroriste pentru a disimula transferurile financiare, arată Comisia. Alte eventuale riscuri evidențiate sunt legate de ireversibilitatea tranzacțiilor, de modalitățile de gestionare a operațiunilor frauduloase, de natura opacă și complexă din punct de vedere tehnologic a acestui sector, precum și de lipsa unor garanții de reglementare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Amendamentele vor aduce platformele de tranzacționare pentru monedele virtuale și furnizorii de portofele digitale care oferă servicii de custodie sub incidența regulamentelor UE privind privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, activitatea acestor companii urmând să fie supravegheată de autoritățile competente din fiecare țară.
Platformele de schimb vor fi obligate să colecteze, să prelucreze și să înregistreze date cu caracter personal, “iar uneori să facă schimb de date cu autoritățile publice (cum ar fi unitățile de informații financiare) sau cu entități private din cadrul aceluiași grup”, potrivit Comisiei.
“Reducerea anonimatului din jurul monedelor virtuale va contribui la creșterea încrederii utilizatorilor lor de bună-credință”, se arată în propunerea de modificare a directivei UE, care a primit avizul Băncii Centrale Europene (BCE).
Comisia notează că oligația impusă platformelor de schimb de a raporta tranzacțiile suspecte cu monede virtuale nu are efecte negative asupra “beneficiilor și progreselor tehnologice” prezentate de tehnologia registrelor distribuite (DLT, sau blockchain).
Distribuirea electronică de numerar digital oferă eventuale avantaje și, spre deosebire de numerarul fizic, aduce cu sine un registru al tranzacțiilor care nu există în cazul numerarului fizic, potrivit documentului citat.
CITEȘTE ȘI Fondul Proprietatea accelerează răscumpărările de titluri proprii, pregătind o ofertă pentru 1,2 miliarde acțiuniComisia a lansat astăzi un concurs cu premii pentru proiecte care folosesc tehnologia blockchain, în 2018 urmând să fie înființat și Observatorul și Forumul Blockchain al UE, care va indentifica inițiativele din domeniul blockchain și va monitoriza tendințele și evoluția tehnologiei.
Propunerea de modificare a regulatentelor UE în domeniul combaterii spălării banilor privește, printre altele, și tranzacțiile cu carduri și alte instrumente preplătite, exceptând cardurile cu circuit închis, prin stabilirea unor limite maxime mai reduse pentru aceste tranzacții.
Concret, Comisia a propus eliminarea anonimatului pentru utilizarea online a cardurilor preplătite reîncărcabile și/sau nereîncărcabile și reducerea actualului prag de 250 euro pentru cardurile preplătite anonime nereîncărcabile la 150 euro atunci când sunt utilizate „față în față”.
“Riscurile reprezentate de cardurile preplătite, recunoscute în prezent ca fiind legate de finanțarea terorismului, sunt asociate cu cardurile preplătite de uz general (reîncărcabile sau nereîncărcabile) scutite de aplicarea măsurilor de precauție privind clientela care funcționează în cadrul sistemelor naționale sau internaționale și cu ușurința utilizării acestor carduri online”, este argumentul Comisiei.
Acordul încheiat vineri trebuie adoptat formal de Parlamentul și Consiliul UE, după care statele membre vor avea 18 luni la dispoziție să transpună noile reguli în legislația națională.