Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară la 7% pe an, în timp ce cei mai mulți analiști se așteptau la o reducere, deși părerile erau destul de împărțite. Banca centrală își va rectifica în creștere prognoza de inflație.
BNR vede o revenire a economiei în primul trimestru din acest an, dar și presiuni asupra inflației de bază din creșterea salariilor, care adaugă incertitudini și riscuri. O altă sursă de riscuri în creștere este politica fiscală, având în vedere deficitul bugetar la 3 luni și creșterea salariilor și pensiilor – banca centrală atrage din nou atenția cu privire la măsurile ce ar putea fi luate pentru a reduce deficitul fiscal.
Analiștii se bazau în mare măsură pe indicațiile date de guvernatorul Mugur Isărescu după ședința din februarie, care spunea că BNR a discutat un calendar de reducere a dobânzilor, inclus în prognoza de inflație de la acel moment, și spunea că are nevoie de două citiri în jos a inflației pentru a reduce dobânda cheie – acestea au venit în februarie și martie, când inflația a scăzut la 7,2%, respectiv 6,6%, de la 7,4% în ianuarie.
Cu o inflație în scădere, BNR ar fi avut ocazia să taie dobânzile chiar înaintea debutului perioadei electorale, în condițiile în care și conducerea băncii centrale va fi (re)aleasă de Parlament în perioada următoare.
Argumente împotriva scăderii dobânzilor țineau de presiunile inflaționiste generate de creșterea salariilor și revenirea consumului intern, dar și de situația precară a finanțelor publice, care reclamă noi măsuri fiscale. Citiți aici toate argumentele analiștilor bancari.
BNR a refăcut acum și prognoza de inflație și se așteaptă ca aceasta să fie mai ridicată la finele acestui an decât estima în raportul din februarie (4,7% în decembrie 2024) și să coboare doar marginal în interiorul țintei în martie 2026 – estimarea din februarie arată o inflație în scădere până la 3,5% în decembrie 2025, nivelul de sus al intervalului țintă de 1,5-3,5%. Noua prognoză va fi publicată miercuri, 15 mai.
La fel ca în comunicatele din ultima perioadă, la capitolul riscuri, BNR subliniază impactul venit din zona fiscală, în condițiile unui deficit bugetar de peste 2% din PIB la finele primului trimestru, față de o țintă de 5% pe tot anul. Mai accentuat decât în comunicatul din februarie, banca centrală se arată îngrijorată de creșterea salariilor - atunci vorbea doar de "preocupări".
„Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, arată BNR.
Banca subliniază că inflația de bază a continuat să scadă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedenta jumătate de an, coborând de la 8,4% în decembrie la 7,1% în martie. Scăderea inflației de bază a venit ca urmare a unui efect de bază și a corecțiilor prețurilor la mărfurilor alimentare, a efectelor plafonării adaosului comercial la unele alimente, precum și ca urmare a scăderii prețurilor importurilor. Pe de altă parte, vin presiuni inflaționiste din majorarea salariilor – unde dinamica a fost de 14,2% pe an în februarie – și din majorarea taxelor la început de an.
„Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mărit al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influențele creșterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat”, arată BNR.
În economie, BNR subliniază scăderea secvențială de 0,5% a produsului intern brut din trimestrul al patrulea de anul trecut și creșterea dinamicii anuale la 3%, de la 1,9%, precum și aportul la creșterea economică a investițiilor și a consumului populației.
Pentru T1 2024, BNR se așteaptă la o accelerare a creșterii economice în termeni secvențiali, dar la o scădere a dinamicii anuale a PIB. Aici BNR remarcă accelerarea rapidă a vânzărilor cu amănuntul, în timp ce industria a continuat să se contracte și construcțiile au înregistrat și ele o scădere, după șase trimestre consecutive de creștere de două cifre.
În ceea ce privește piața muncii, pe de o parte BNR subliniază că efectivul salariaților și-a încetinit pronunțat creșterea în februarie, de pe de altă parte șomajul a scăzut și el martie la 5,3%, după ce mai multe trimestre stagnase în jurul a 5,6%.
„În același timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus doar ușor față de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată”, arată BNR.
Totodată, au crescut și intențiile de angajare ale firmelor, pentru a treia lună consecutiv în aprilie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deși cu un ritm mai temperat.
