Cele mai sărace trei state din Uniunea Europeană, România, Bulgaria și Croația, au în plan adoptarea euro. Cea mai recentă pe această listă este România, care a anunțat săptămâna trecută că va prezenta strategia pentru adoptarea euro până la finele anului, revitalizând o idee pe care a abandonat-o în 2015, scrie Bloomberg.
Planurile celor trei țări contrastează cu cele din zonele mai bogate ale Europei de Est. În timp ce Slovenia, Slovacia și țările baltice au trecut deja la euro, Polonia, Cehia și Ungaria nu au planuri ferme în acest sens. Experieriența Greciei legată de ceea ce se poate întâmpla atunci când independența politicii monetare se pierde nu a fost încurajatoare. Totuși, în cazul celor mai sărace membre ale Uniunii Europene, fondurile pentru dezvoltare s-ar putea dovedi necesare în anii următori, în contextul în care încearcă să recupereze decalajul față de celelalte state europene.
"După Brexit, dacă rămâi în afara zonei euro există riscul de marginalizare. Dacă ne uităm la bugetul pregătit de UE vom vedea că accentul se pune pe zona euro", consideră Juraj Kotian, economist la Erste Group.
România vrea să ajungă, până în 2020, la 70% din PIB-ul mediu per capita din zona euro, în creștere de la 60% în prezent, potrivit celui mai recent Program de convergență, aprobat săptămâna trecută.
Programul de convergență, aprobat de Guvern pentru perioada 2018-2021, confirmă doar menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la zona euro, fără a preciza un termen de aderare. Comisia națională înființată recent și condusă de premierul Dăncilă ar trebui să propună până la finele anului un calendar de aderare. Un nou termen luat în considerare pentru adoptarea monedei unice, încă neasumat oficial, este anul 2024.
"Fixarea unei date concrete pentru adoptarea euro necesită o analiză aprofundată, în special a convergenței reale, structurale și instituționale", potrivit Guvernului.
