Persoanele fizice, cele juridice precum și PFA vor beneficia de posibilitatea de a amâna ratele la bancă/IFN pe o perioadă de până la 9 luni pe baza unei declarații pe propria răspundere. Pentru persoanele fizice există condiția ca totalul cheltuielilor să fi crescut în ultimele 3 luni cu peste un sfert față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pentru firme condiția principală este aceea ca rezultatul lunar mediu pe ultimele 3 luni să fie cu un sfert sub cel din aceeași perioadă din 2021. Dobânzile amânate se vor capitaliza la soldul creditelor și vor fi plătite după expirarea moratoriului.
Proiectul de ordonanță de urgență privind moratoriul bancar a fost redactat acum de Ministerul Finanțelor și este aproape identic cu forma prezentată în luna aprilie de Profit.ro. La acel moment, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, nega forma și susținea public că proiectul este "redactat de presă", Guvernul fiind obligat, după apariția informației Profit.ro, să facă un pas în spate pentru a continua discuția cu băncile.
Ordonanța este justificată în preambul de ”contextul actual caracterizat de creșterea prețurilor, inclusiv la alimente și utilități, determinată direct sau indirect de criza energetică și de războiul dintre Rusia și Ucraina”.
Proiectul menționează rata ridicată a inflației (de 13,8% în aprilie) și perspectivele ca aceasta să rămână ridicată și în anul următor, precum și creșterea indicelui ROBOR la 3 luni de la 3% la 6% de la începutul anului.
Moratoriul este acordat pe o perioadă de până la 9 luni și trebuie aprobat de creditor în 30 de zile de la solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile. Se adresează atât firmelor cât și persoanelor fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, profesiilor liberale și cele care se exercită în baza unor legi speciale. Debitorii trebuie să nu aibă sau să nu fi avut restanțe la împrumuturi în ultimele 6 luni anterioare cererii de suspendare și să nu fi avut alt acord de restructurare cu creditorul în ultimele 3 luni.
Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declarației pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creștere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creșterii prețurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.
Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declarații pe propria răspundere privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. În situația debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înființați cu mai puțin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înființare. Ce înseamnă exact rezultatul lunar urmează să fie precizat în normele de aplicare.
O altă condiție, asumată prin declarație pe propria răspundere, este aceea ca firmele să nu înregistreze un nivel al activului net (diferența dintre activele totale și datoriile totale) sub jumătate din valoarea capitalului social.
Firmele se angajează să nu distribuie sau să plătească dividende ori să ramburseze credite către acționari pe perioada moratoriului.
De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că debitorii nu au avut incidente de plată legate de bilete la ordin sau cecuri în ultimele șase luni anterioare cererii.
De suspendarea ratelor pot beneficia doar debitorii care nu sunt în insolvență.
Proiectul stabilește capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, cu excepția creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă/Prima Casă. În acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanță distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% și pentru care statul, prin Ministerul Finanțelor, acordă creditorilor o garanție pentru riscul de neplată.
Comisioanele amânate la plată vor fi plătite conform unui grafic revizuit, după perioada de suspendare.
Potrivit notei de fundamentare, 15% din sectorul real cu credite a apelat la precedentul moratoriu, cel din 2020 acordat în criza COVID. Rata creditelor neperformante pentru aceste împrumuturi este de 11% la decembrie 2021, de aproximativ trei ori mai ridicată decât în cazul debitorilor care nu au apelat la această facilitate. ”Însă, având în vedere procentul relativ redus al creditelor care au beneficiat de moratorii, soliditatea sistemului bancar, reflectată de indicatorii prudențiali, nu a fost afectată negativ de această măsură”, se arată în notă.
Au fost identificate aproximativ 43.000 de companii (reprezentând 6% din numărul de firme active în anul 2020, respectiv 5% din cifra de afaceri agregată și 8% din totalul salariaților) cu o pondere a cheltuielilor cu utilitățile mai mare de 5% în totalul costurilor de producție, considerate a fi cele mai vulnerabile și prezentând risc ridicat în contextul creșterilor de prețuri de pe piața energiei.
În anul 2020, firmele respective generau 6,2% din valoarea adăugată brută a sectorului companiilor nefinanciare, dețineau 7,3% din activele totale și angajau 4,6% din numărul total al salariaților acestui sector.
