Suedia este una dintre țările în care este folosit cel mai puțin cash în tranzacții, iar guvernatorul celei mai vechi bănci centrale din lume a făcut apel la introducerea unei legislații care să asigure sistemul de plăți digitale ca un bun public. O parte din suedezi devin, însă, tot mai conștienți de vulnerabilitatea cetățenilor în cazul absenței cash-ului. „Când ai un sistem integral digital, ești lipsit de arme pentru a te apăra în cazul în care cineva îl închide”, spune liderul unui ONG care militează pentru păstrarea relevanței cash-ului.
În anul 1660, Riksbank, banca centrală a Suediei, a fost prima instituție din lumea vestică ce a introdus un sistem bazat pe banii de hârtie. Sute de ani mai târziu, în 2016, a venit din nou în avangarda sistemelor monetare, promovând eliminarea cash-ului în favoarea plăților exclusiv electronice. Îmbrățișat inițial ca un element de modernitate în societate, sistemul integral virtual are totuși vulnerabilități la fraudă sau atac de care suedezii devin tot mai conștienți, scrie publicația britanică Guardian.
Cei mai mulți consumatori deja reușesc să se descurce fără cash, după cum este în creștere numărul magazinelor și cafenelelor care refuză plățile în bancnote și monezi, iar criticile au fost sporadice. O explicație este faptul că suedezii au încredere, în general, în guvern și autorități și consideră că nu au motive să fie suspicioși.
Christian Engström, fost parlamentar din partea Partidului Piraților, oponent încă de la început al societății fără cash, are și o explicație pentru riposta mică. „Guvernele suedeze au fost mai degrabă drăguțe; am fost destul de norocoși în ultimii 100 de ani”, spune el. „În alte țări este mai multă conștientizare asupra faptului că nu poți avea încredere în guvern tot timpul. În Suedia este greu să-i mobilizezi pe oameni.”
Declarații de la banca centrală care îi pune pe gânduri pe suedezi
În ultima perioadă oamenii devin nu numai conștientizați, dar chiar se organizează. Asociația Kontantupproret (în traducere rebeliunea cash-ului) a fost până acum privită chiar retrogradă, o voce a vârstnicilor și a celor care nu țin pasul cu tehnologia. Treptat, percepția se schimbă...
Un avertisment venit chiar de la banca centrală în februarie a ridicat încă și mai multe semne de întrebare. Guvernatorul Riksbanbk, Stefan Ingves, a declarat că este nevoie de o legislație care să asigure controlul public pentru sistemul de plăți, argumentul folosit fiind acela că a realiza încasări și a face plăți reprezintă un „bun colectiv”, precum apărarea, curțile de justiție sau statisticile oficiale. „Cei mai mulți cetățeni se simt inconfortabil să predea aceste funcțiuni sociale unor companii private”, a declarat Ingves. „Ar trebui să fie evident că nivelul de pregătire al Suediei ar fi slăbit, în cazul unei crize serioase sau al unui război, dacă nu decidem noi cum gospodăriile populației și firmele vor plăti pentru combustibil, provizii și alte necesități.”
Remarcile șefului băncii centrale abia îi ajută pe cei care doresc să alerteze opinia publică asupra motivelor de îngrijorare pe care le ridică societatea fără cash. Björn Eriksson, în vârstă de 72 de ani, fost comisar de poliție și lider al asociației Kontantupproret, spune că „atunci când ai un sistem integral digital, ești lipsit de arme pentru a te apăra în cazul în care cineva îl închide”. „Dacă Putin invadează Goltland (cea mai mare insulă a Suediei), ar fi destul pentru el să închidă sistemul de plăți. Nicio țară din lume nu ar trebui să-și asume asemenea riscuri.” Eriksson avertizează că cetățenii nu au motive pentru a investi atât de multă încredere în cele 4 bănci care formează un monopol în Suedia.
Plățile electronice nu pot fi complet sigure
Calea de mijloc este întodeauna de căutat, iar avantajele plăților electronice ar trebui să coexiste cu robustețea dată de deținerile de numerar. Argumente în acest sens aduce chiar un lucrător în industria IT, consultant pe probleme de securitate digitală. Mattias Skarec, în vârstă de 29 de ani, spune că niciun sistem bazat pe tehnologie nu poate fi invulnerabil la opriri tehnice sau la fraudă. Nu vede de ce ar trebui ca Suedia să fie divizată în 2 tabere și de ce cei care spun că iubesc tehnologia ar trebui să fe incomodați de ceilalți. „Suntem naivi să ne gâdim că putem abandona complet cash-ul și să ne bazăm în schimb pe tehnologie”, spune el.
Skarec mai amintește de problemele la plățile cu cardul pe care le-au avut 2 bănci suedeze anul trecut. În plus, vor fi totdeauna autori de fraude care să urmărească să exploateze deficiențele sistemelor digitale pentru a extrage sume mari de bani din conturile persoanelor sau chiar din fondurile de pensii. Băncile însele, recunosc faptul că plățile digitale pot fi vulnerabile, la fel precum cash-ul.
70% dintre suedezi încă vor opțiunea de cash
Un sondaj recent arată o îngrijorare crescândă la nivelul opiniei publice suedeze. 70% din respondenți afirmă că vor să-și mențină o opțiune de a folosi cash-ul și numai 25% sunt favorabili unei societăți fără cash.
Poziții în Parlament, ale deputaților și din stânga și din dreapta, au dat expresie îngrijorărilor din societate față de perspectiva eliminării cash-ului. Partidul Piraților, în mod particular, și-a construit o platformă politică din opoziția față de supravegherea de masă din partea statului și a companiilor private.
Fostul deputat Engström afirmă că – dacă în prezent nu sunt suspiciuni față de motivațiile guvernului suedez – nu se știe cum lucrurile se pot dezvolta în viitor. „Dacă ai control asupra serverelor care aparțin Visa și MasterCard, ai și controlul asupra Suediei”, spune el. „Între timp, noi trebuie să le încredintăm băncilor banii, cu speranța că nu vor da faliment...”
