Directorul executiv al Raiffeisen Bank România critică lipsa de dialog cu mediul privat în legislația adoptată de autorități și spune că ce s-a înțeles în România din democrație este că cine câștigă alegerile face timp de patru ani ce vrea.
“Vedem mult mai clar că sistemul de consultare dintre sectorul public - Guvern, Parlament -, și cel privat nu funcționează. Asta știam de foarte mult timp”, spune Steven van Groningen.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Oficialul Raiffeisen Bank a criticat autoritățile atât din perspectiva legislației recent adoptate care vizează sectorul bancar – legea dării în plată în forma modificată – cât și din cea a legislației muncii în contextul pandemiei.
Procesul legislativ în care firmele ar trebui consultate prin Consiliul Economic și Social nu funcționează și acest lucru se vede din discuțiile pe tema legislației muncii după încheierea stării de urgență, explică van Groningen.
“Normal ar fi ca patronatele și sindicatele trebuie să agreeze un text cu guvernul într-un sistem tripartit... Nu prea reușim. De ce? Nu avem o structură în care să ne întâlnim regulat. Obiceiul e că fiecare sună pe fiecare. Mă gândesc la Guvern sau la politicieni câte presiune primesc dinspre toate zonele despre ce ar trebui să facem acum în perioada de criză. Trebuie să fie foarte complicat. Atunci, de fapt, nu suntem o democrație. Am luat anumite chestii dintr-o democrație, că cine câștigă alegerile face patru ani ce vrea. Dar asta nu e democrație. Democrația este o structură în care dezbatem lucrurile care sunt importante în societate”, spune van Groningen.
Președintele Raiffeisen Bank spune că banca va respecta legea în cazul modificărilor aduse la darea în plată și că dacă nu este clar ce spune legea, atunci va merge în justiție. Potrivit textului inițiat de senatorul Daniel Zamfir și adoptat de majoritatea din jurul PSD, o creștere de peste jumătate a cursului de schimb va fi considerată impreviziune în cazul împrumuturilor în valută și debitorii vor putea cere ajustarea contractelor sau darea în plată. Raiffeisen mai are în bilanțuri 3.800 de împrumuturi în franci elvețieni în valoare de 140 de milioane de franci.
“Înțelegem că e o perioadă de populism”, spune van Groningen. “Într-o perioadă de criză trebuie să ne întrebăm dacă ajută sau nu. Nu cred că ajută”, adaugă el.
van Groningen a fost de-a lungul timpului unul dintre cei mai critici bancheri la adresa diferitelor proiecte de lege care au vizat sectorul bancar și a acuzat că instabilitatea legislativă contribuie la menținerea creditării la cel mai redus nivel din Europa.
“Nu ne-am dat seama ce vrem să facem cu sistemul bancar. În România avem o problemă cu încrederea în societate. Evităm orice discuție. Nu există încredere. Cu sistemul bancar încercăm să avem o discuție despre conținut, dar nu am ajuns unde trebuie (...) Este o dezbatere care nu poate să vină doar de la noi. Trebuie să intrăm într-o normalitate, să avem o dezbatere a problemei reale, în orice piesă de legislație. Care e problema de rezolvat, cine e afectat? Să facem analize cum trebuie, să vorbim cu toți partenerii sociali, să avem un dialog. Nu să nu avem dialog pentru că celălalt este un străin, un bancher, nu ai nevoie să stai de vorbă cu el. Sper să ieșim din criză cu un dialog mai bun între structurile care sunt desemnate pentru asta, dar nu sunt folosite astăzi: structurile patronale, sindicale, dialogul tripartit, Consiliul Economic și Social”, spune directorul Raiffeisen.
Patronatele reunite în confederația Concordia, din care face parte și Raiffeisen, au criticat recent suspendarea transparenței decizionale de către guvern în contextul stării de urgență. Consiliul Patronatelor Bancare și Asociația Română a Băncilor, structuri din care Raiffeisen e parte, au criticat adoptarea legislației care vizează sectorul bancar fără adoptarea unor studii de impact.
În privința măsurilor economice și fiscale legate de pandemie, executivul Raiffeisen spune că nu poate exista comparație cu țările din jur din cauza poziției fiscale precare a României, care a intrat în criză cu un deficit ridicat.
“Mediul de business cere flexibilitate. Să putem să începem să dăm drumul la producție”, arată van Groningen, care dă spre exemplu o legislație care permite lucrul a 2 zile din 5 săptămână pentru unele industrii sau un program zilnic mai scurt cu o schemă de împărțire a costurilor între stat și angajatori care ar fi mai eficientă decât șomajul tehnic.
“Nu cred că România este prost poziționată. Important e să gestionăm lucrurile bine”, conchide van Groningen.
Raiffeisen Bank a încheiat primul trimetru cu un profit în scădere cu o cincime la 140 de milioane de lei, după ce a făcut provizioane de risc pentru acoperirea efectelor așteptate asupra portofoliului de credite din impactul economic al pandemiei COVID 19.
