Creditul în valută a scăzut foarte mult și românii ar trebui să aibă libertatea de a alege în ce monedă se împrumută, spune guvernatorul Mugur Isărescu despre decizia de a reduce rezervele minime obligatorii ale băncilor la valută.
Populația și firmele s-au împrumutat mai ales în lei în ultimii ani, astfel că ponderea creditului în valută a scăzut la circa 42%, de la un nivel de circa 65% în 2012. Isărescu apreciază că această scădere este foarte amplă, astfel că BNR poate relaxa politica monetară în privința rezervelor obligatorii. Băncile vor primi 500 de milioane de euro din banii ținuți la BNR.
„Nu vrem să omorâm creditul în valută”, spune Isărescu și adaugă că firmele exportatoare și populația cu venituri în valută sunt îndreptățiți să ia credite în valută.
Totodată, Isărescu a invocat și libertatea românilor de a alege în ce monedă să se împrumute, în condițiile în care contul de capital este liberalizat și moneda este convertibilă. Guvernatorul spune, însă, că nu mai există nicio diferență de costuri între creditele în lei și cele în valută.
Banca Națională a României justifică reducerea rezervelor la valută de la 10% la 8%, nivel egal celui la lei, și prin creșterea rezervelor valutare ale statului peste nivelul considerat adecvat (36 de miliarde de lei la finele lunii aprilie).
Rezervele gestionate de BNR au crescut după ce Ministerul de Finanțe a împrumutat 1,75 de miliarde de euro.
Ținta BNR este să ajungă cu rezervele minime obligatorii la nivelul de 2%, practicat de alte bănci centrale din Europa, adaugă Isărescu.
BNR a crescut rezervele la valută la 40% în perioada anterioară de boom din 2007-2008, pentru a contracara creșterea explozivă a creditului în valută, fără a putea opri însă ascensiunea împrumuturilor în euro sau franci elvețieni, care aveau dobânzi mult mai reduse decât cele în lei.
Băncile și-au recuperat gradual banii blocați la BNR, care au fost apoi fie rapatriați către băncile-mamă, fie plasați în titluri de stat în euro emise de statul român.
