Abordarea Băncii Naționale a României în privința politicii monetare devine mai practică, în condițiile sporirii riscurilor, mai ales după referendumul britanic, spune guvernatorul Mugur Isărescu.
Mediul extern este caracterizat de accentuarea incertitudinilor privind creșterea economică la nivel mondial, de cele legate de Brexit, dar și de politicile monetare ale marilor bănci centrale, în condiții de volatilitate în piețe, arată BNR în comunicatul de după ultima ședință de politică monetară. Pe plan intern, riscurile derivă din politica fiscal-bugetară și din modificarea legislației financiar-bancare, menționează documentul.
“Dominanta este incertitudinea. Și nu este numai la noi ci în Europa și în lume. Iar incertitudinea a fost sporită de votul din Marea Britanie”, a declarat Isărescu într-o conferință de presă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El spune că BNR se adaptează la acest mediu și va avea o abordare mai practică, în condițiile în care are în mână toate armele politicii monetare.
“Ca o consecință, o relativă noutate, este faptul că abordarea noastră devine mai practică. Vedem cu evoluează și acționăm cu arsenalul avut la dispoziție. Beneficiem în acest sens de faptul că noi, BNR, avem tot arsenalul disponibil. Nu avem instrumente blocate sau la limită”, a declarat guvernatorul.
Deși Isărescu nu le-a numit direct, instrumentele BNR de intervenție se leagă de dobânda de politică monetară și de dobânzile din piață, dar și de cursul de schimb și de nivelul lichidității din sistemul bancar, care poate fi crescută sau scăzută prin intermediul rezervelor minime obligatorii sau a politicii de curs.
BNR a păstrat dobânda cheie la nivelul de 1,75% și nu a schimbat coridorul de 1,5 puncte procentuale între dobânda cu care bonifică depozitele băncilor și cea a ratei Lombard, pe care băncile o pot accesa în caz de urgență.
CITEȘTE ȘI Isărescu, despre impactul Brexit: Mișcările au fost mici. Nici nu ne-am gândit să intervenim pe cursÎn acest moment, ratele dobânzilor din piața monetară interbancară sunt mult sub dobânda cheie, inclusiv la scadențele pe termen lung ale Robor.
O îngustare coridorului ar trebui să ducă implicit și la creșterea referințelor dobânzilor variabile, în cazul în care BNR vrea să combată inflația pe care o prognozează a intra în teritoriu pozitiv din al treilea trimestru al anului.
Totodată, dacă leul intră sub presiune de depreciere, BNR poate cheltui bani din rezervă pentru a menține nivelul cursului, concomitent cu alimentarea pieței cu lichidate, care poate fi făcută și prin operațiuni repo și prin reducerea rezervelor minime obligatorii, de la nivelurile încă ridicate în raport cu țările europene, inclusiv cele non-euro - 8% pentru lei și 12% pentru pasivele în valută.
Deprecierea leului poate fi redusă și prin reducerea lichidității abundente din piață, ceea ce ar duce însă la creșterea dobânzilor.