Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor va scădea ușor de luni, 1 iulie, dar va crește mai mult decât a scăzut de la 1 octombrie. Pe de altă parte, ROBOR la 3 luni și-a continuat scăderea, chiar dacă nu la fel de abruptă ca în precedentele trimestre, și a ajuns la un nivel apropiat de cel al IRCC. Debitorii cu credite legate de IRCC vor avea de așteptat până la începutul anului viitor să vadă o scădere substanțială a ratelor, dacă BNR va începe reducerea ratei cheie din această vară.
IRCC scade de la 5,9% în perioada aprilie – iunie, la 5,86% în perioada 1 iulie – 31 septembrie, scădere care nu va avea o mare influență în nivelul ratelor lunare ale celor cu credite în monedă națională. Noua valoare aplicată este calculată pe baza dobânzilor medii zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul 1 din acest an.
Având în vedere modul de calcul al IRCC, cu o întârziere de un trimestru de la ultima dată culeasă și de două trimestre de la prima, știm deja cât va fi IRCC de la 1 octombrie până la 31 decembrie: aproximativ 5,99% pe an – cea mai mare valoare înregistrată de când acest indice se aplică în contracte, începând cu primăvara lui 2019.
În cazul ROBOR la 3 luni, care reprezintă referința pentru creditele în lei acordate înainte de mai 2019, media trimestrială a scăzut de la 6,11% în ianuarie-martie, la 6,04% în aprilie-iunie. Scăderea de 7 puncte de bază este mai mică decât cea de 20 de puncte de bază din precedentul trimestru.
ROBOR la 3 luni, care se aplică în principal la creditele Prima Casă mai vechi de 2019, s- a apropiat astfel de nivelul IRCC. Trebuie subliniat însă că IRCC nu a depășit nivelul de 6%, în timp ROBOR a ajuns și la aproape 8% și a fost la peste 7% timp de trei trimestre consecutive.
De notat că băncile nu sunt obligate să aplice într-un fel anume ROBOR, ci doar să actualizeze periodic referința. Acestea pot alege să ia valoarea ROBOR de la o anumită dată sau pot să facă o medie pe o anumită perioadă, dar nu există o practică unitară - spre deosebire, IRCC se aplică la fel la toate băncile.
Scăderea ROBOR vine în contextul în care în piață există un excedent mare de lichiditate, de peste 45 de miliarde de lei în mai. BNR nu ține operațiuni de piață pentru a steriliza acest excedent, care este plasat de bănci în fiecare zi la facilitatea de depozit, unde primește o dobândă de 6% pe an. Practic, toată piața s-a aliniat la acest nivel de dobândă – pentru tranzacțiile interbancare nu există motiv ca dobânzile să scadă semnificativ sub 6%.
Cu scăderea treptată a inflației spre 7%, nivelul ratei cheie și apoi la sub 6% (în mai inflația a fost de 5,1%), economiștii din băncile comerciale au devenit tot mai convinși că BNR va începe o relaxarea a politicii monetare. Acest lucru nu s-a întâmplat la ședința din luna mai. Acum, analiștii estimează că BNR va începe să taie rata cheie în ședința din iulie sau cel târziu în cea din august.
Cei cu credite legate de ROBOR vor vedea mai rapid o scădere a ratelor în ipoteza scăderii dobânzilor de către BNR, în timp ce cei cu împrumuturi legate de ROBOR vor avea de așteptat: primele scăderi ale ratelor vor veni abia de la începutul anului viitor.
Economiștii subliniază însă că nu se așteaptă la scăderi semnificative ale ratei cheie. Spre exemplu, ING și UniCredit văd o reducere de doar 50 de puncte de bază în acest an, în timp ce BCR se așteaptă la o scădere de 1 punct procentual.
Cât înseamnă scăderea IRCC și ROBOR într-o rată, ce impact va avea creșterea IRCC din toamnă
La un credit de 210.000 de lei pe 300 de luni, acordat cu o marjă de 2,03 puncte procentuale în funcție de ROBOR la 3 luni, respectiv de 2,5% în funcție de IRCC, de la 1 iulie avem următoarele modificări ipotetice:
Rata creditului cu dobândă variabilă după ROBOR scade la 1.631 de lei, de la 1.640 de lei, după ce la începutul lui 2023 ajunsese la 1.900 de lei.
Rata creditului în funcție de IRCC scade la 1.671 de lei, de la 1.677 de lei, iar de la 1 septembrie crește la 1.690 de lei.
Marjele de dobândă au fost alese astfel încât cele două împrumuturi să aibă aceeași dobândă la originare, în 2019.
Așa cum am notat anterior, chiar dacă nivelul rata curentă la creditul legat de ROBOR a scăzut în ultimele trimestre sub cea a creditului legat de IRCC, cea din ultimă variantă a fost mai avantajoasă în ultimii doi ani: plățile totale pentru împrumutul legat de ROBOR, inclusiv în T3 anul curent, sunt cu aproape 3.900 de lei peste cele din împrumutul legat de IRCC.
Chiar dacă în ultimele două trimestre, respectiv în următorul trimestru și cel mai probabil și în trimestrul al treilea rata la creditul legat de ROBOR a fost mai mică, în ansamblu, dacă calculăm de la începutul lui 2022, când a explodat inflația, plățile totale pentru creditul cu ROBOR au fost cu circa 4.000 de lei mai mari decât pentru cel cu IRCC ca referință.
Istoric, foarte rar și pe perioade foarte scurt valoarea medie trimestrială a ROBOR la 3 luni a fost sub cea a mediei tranzacțiilor interbancare.
