Datoria publică a crescut în perioada mandatului guvernului PNL, condus de Ludovic Orban, cu 133,5 miliarde lei, de la 364,9 miliarde lei în octombrie 2019 la 498,35 miliarde lei în decembrie 2020. Suma este una uriașă, un record pentru un interval atât de scurt și comparabilă doar cu împrumuturile de 137 miliarde de lei luate de stat pe parcursul a patru ani, 2009-2012, în perioada crizei financiare și a acordurilor cu FMI, relevă date analizate de Profit.ro.
Guvernul PNL a explicat majorarea deficitului, implicit și a datoriei, pe finalul anului 2019 prin faptul că a achitat facturi și alte restanțe lăsate de precedenta guvernare, în timp ce în 2020 creșterea datoriei publice a avut ca principală sursă deficitul bugetar record, înregistrat în contextul eforturilor de a combate pandemia de coronavirus și de a stabiliza economia. Datoria pe cap de român (la o populație de 19 milioane) a urcat cu 7.026 lei în perioada octombrie 2019 - decembrie 2020 și a ajuns la 26.229 lei.
Confruntat cu decizia închiderii economiei în pandemie, perspectiva unei scăderi ample a PIB, falimente și șomaj, Guvernul a optat în 2020 să pompeze bani în economie, însă în bună măsură bani luați cu împrumut, deficitul fiind anul trecut de 102 miliarde lei. Abordări similare au avut cam toate țările, inclusiv cele din UE, iar efortul bugetar a fost în România chiar mai redus comparativ cu multe alte state. Mai multe detalii în acest articol.
CITEȘTE ȘI Ce faci atunci când fiecare client vrea altceva de la magazinul tău online?Suma de 133,5 miliarde lei este mai mare față de ce a împrumutat statul din ianuarie 2013 și până în octombrie 2019, respectiv 127,3 miliarde lei.
Anterior, Guvernul PSD a crescut datoria cu 79,4 miliarde lei între decembrie 2016 și octombrie 2019, însă într-o perioadă cu o evoluție economică bună, în care majorarea datoriei publice nu are justificare.
PNL a guvernat de la începutul lunii noiembrie 2019 și până în decembrie 2020. După alegerile parlamentare din decembrie, la guvernare se află coaliția PNL-USR-UDMR.
CITEȘTE ȘI Experții THC.RO estimează o creștere solidă a mediului e-commerce în România și în 2021Perioada 2009-2012 reprezintă o referință pentru creșterea datoriei publice. România a fost prinsă nepregătită de criza globală, iar statul, profitând și de îndatorarea redusă, de circa 13% din PIB, a împrumutat mult. Ulterior, chiar dacă finanțele statului s-au stabilizat, datoria a fost redusă, ca pondere în PIB, destul de puțin și departe de nivelul de 13%.
Similar, criza cauzată de combaterea pandemiei de coronavirus a prins România într-o situație dificilă în 2020, cu un deficit bugetar ridicat, o structură rigidă a cheltuielilor publice și venituri reduse la buget.
CITEȘTE ȘI VIDEO Un duplex de la nivelul superior al unui complex rezidențial nou din Brașov, cu panoramă superbă către Tâmpa și zona istoricăÎn 2009, România a încheiat pe doi ani un acord de împrumut de circa 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. În timp ce banii de la Comisia Europeană și BM au ajuns la Guvern, din acordul cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, aproape 10 miliarde de euro au ajuns la BNR, 2,2 miliarde de euro la Guvern, în timp ce restul de sub 1 miliard euro, sumă rezervată tot pentru Guvern, nu a mai fost împrumutată.
CITEȘTE ȘI Succesul Wörwag Pharma: de la farmacie la companie farmaceutică internaționalăDupă împrumuturile mari din perioada crizei, din 2013 a început o perioadă de consolidare a finanțelor statului, care a culminat în 2015, când Guvernul a închis anul cu împrumuturi nete reprezentând doar 0,7% din PIB.
CITEȘTE ȘI Câți bani generează industria jocurilor de noroc la bugetul de statEvoluția îndatorării statului
An | Datoria ca procentaj în PIB | Datorie mld. RON | Creștere datorie/ an mld. RON | Total mld. lei | Guvern/ premier |
---|---|---|---|---|---|
2020 | 47,7% | 498,35 | 124,75 | +220 | PNL Orban |
2019 | 35,3% | 373,6 | 43,6 | PSD Dăncilă/ PNL Orban | |
2018 | 35% | 330 | 28,5 | PSD Dăncilă | |
2017 | 35,2% | 301,2 | 23,1 | PSD Grindeanu/Tudose | |
2016 | 37,3% | 285,6 | 20,8 | +47,8 | Ind. Cioloș |
2015 | 37,8% | 269,2 | 5 | PSD Ponta | |
2014 | 39,2% | 262,2 | 8,4 | PSD+PNL Ponta | |
2013 | 37,6% | 238,9 | 13,7 | PSD+PNL Ponta | |
2012 | 37% | 219,8 | 21,8 | +136,9 | PSD+PNL-Ponta Ind.-Ungureanu PDL-Boc |
2011 | 34,2% | 191 | 30,4 | PDL Boc | |
2010 | 29,8% | 157,4 | 36,6 | PDL Boc | |
2009 | 21,9% | 116,2 | 48,1 | PDL Boc | |
2008 | 12,4% | 66,8 | 28,9 | +50,2 | PNL(+PSD) Tăriceanu |
2007 | 12% | 51 | 11,6 | PNL(+PSD) Tăriceanu | |
2006 | 12,4% | 42,6 | 7,3 | PNL+PD Tăriceanu | |
2005 | 15,9% | 45,6 (456.000 mld. ROL) | 2,3 (23.000 mld. ROL) | PNL+PD Tăriceanu | |
2004 | 18,9% | 46,4 (464.000 mld. ROL) | 2,7 (27.000 mld. ROL) | +12,4 | PSD Năstase |
2003 | 22,1% | 42,4 (424.000 mld. ROL) | 2,7 (27.000 mld. ROL) | PSD Năstase | |
2002 | 24,8% | 37,8 (378.000 mld. ROL) | 2,9 (29.000 mld. ROL) | PSD Năstase | |
2001 | 25,9% | 30,4 (304.000 mld. ROL) | 4,1 (41.000 mld. ROL) | PSD Năstase | |
2000 | 22,5% | 18,2 (182.000 mld. ROL) | 3,7 (37.000 mld. ROL) | +8,5 | Ind. Isărescu |
1999 | 21,7% | 12 (120.000 mld. ROL) | 2,4 (24.000 mld. ROL) | PNȚCD Vasile | |
1998 | 16,8% | 6,2 (62.000 mld. ROL) | 1,2 (12.000 mld. ROL) | PNȚCD-Vasile PNȚCD-Ciorbea | |
1997 | 15,1% | 3,8 (38.000 mld. ROL) | 1,1 (11.000 mld. ROL) | PNȚCD Ciorbea | |
1996 | 10,6% | 1,2 (12.000 mld. ROL) | 0,4 (4.000 mld. ROL) | PDSR Văcăroiu | |
1995 | 6,6% | 0,5 (5.000 mld. ROL) | 0,2 (2.000 mld. ROL) | PDSR Văcăroiu |
sursă date: CE (date disponibile începând cu 1995) și MF