Cele mai mici dintre băncile cu acționariat grecesc din România sunt în discuții avansate pentru o fuziune, iar sursele Profit.ro susțin că noua entitate va activa sub numele Banca Românească.
Din cele patru subsidiare ale băncilor grecești din România se prefigurează să rămână doar trei. Piraeus Bank România, filială a grupului elen Piraeus, și Banca Românească, filala grupului National Bank of Greece, se pregătesc de o fuziune în România.
Conducerea viitoarei bănci ar urma să provină din zona Banca Românească, au precizat sursele Profit.ro. Discuțiile dintre cele două bănci au avut ca bază inclusiv compatibilitatea între portofoliile lor.
Într-un punct de vedere transmis Profit.ro, șeful operațiunilor externe din Piraeus Bank Grecia, spune că instituția de credit pe care o reprezintă nu a negociat cu National Bank of Greece (acționarul Banca Românească) o eventuală fuziune între subsidiarele din România ale celor două grupuri. Oficialul afirmă că Piraeus va contribui în continuare la dezvoltarea economică a României.
Piraeus Bank Grecia este listată la Bursa din Atena și se supune regulilor stricte privind divulgarea de informații în legătură cu rezultatele financiare sau strategiile interne. Piraeus nu a avut luări oficiale de poziție pentru a confirma, la momentul respectiv, că a picat așteptata tranzacție cu fondul american J.C Flowers, care urma să preia Banca Carpatica și Piraeus Bank România, informație care s-a dovedit reală și care a fost publicată în exclusivitate tot de Profit.ro.
Constatinos Loizides, șeful operațiunilor internaționale din cadrul Piraeus, neagă ferm orice discuție cu National Bank of Greece, acționarul majoritar al Banca Românească: “Atât substanța cât și implicațiile textului prezentat astăzi în profit.ro sunt complet neadevărate. Nu am discutat niciodată cu National Bank of Greece despre operațiunile din Romania și nici nu avem în plan acest lucru. Prioritatea noastră este acum sprijinirea subsidiarei din România pentru a își îmbunătăți operațiunile, spre beneficiul clienților și băncii, dar și pentru a contribui în continuare la dezvoltarea economică a țării”, a spus oficialul grec.
Anul trecut, banca a înregistrat un volum al depozitelor cu 25% mai mic decât în 2015. Pe de altă parte, Banca Românească s-a concentrat în ultimii doi ani pe atragerea de resurse adoptând o politică mai prudentă în ceea ce privește creditele. Pentru că este mai puțin asociată cu Grecia datorită numelui, Banca Românească a reușit să își mențină un portofoliu important de depozite.
Piraeus Bank a fost pregătită pentru vânzare încă de anul trecut, când trebuia să ajungă în proprietatea fondului de investiții american J.C. Flowers, împreună cu Banca Comercială Carpatica (BCC). Dacă americanii se înțeleseseră cu Nicolae Carabulea, acționarul majoritar al BCC la vremea aceea, negocierile cu acționarii Piraeus purtate la Atena au picat în ultimul moment, chiar dacă tranzacția era dată ca sigură inclusiv de oficialii BNR. În cele din urmă, BCC a ajuns la Nextebank.
Nu este exclus ca managementul Piraeus să fi primit indicații chiar de la oficialitățile de la Atena, nemulțumite poate de prețul obținut de la americani sau animate de dorința de a nu pierde influența din Balcani. Totodată, grecii ar putea spera că vor valorifica la un preț mai bun o instituție de credit cu o cotă de piață între primele zece din România.
CITEȘTE ȘI O emblemă a turismului moldovean reînvie după ce un neamț a investit peste 8 milioane de euro Banca Națională a României încearcă de mai mulți ani să găsească o soluție pentru a consolida băncile grecești locale, în condițiile în care acordurile politice internaționale au impus băncilor-mamă să reducă expunerile din regiune. Crizele politice recurente din Grecia au avut repercusiuni și asupra subsidiarelor, care s-au confruntat cu retrageri puternice de depozite în momentele de tensiune, chiar dacă BNR dă asigurări că depozitele locale sunt garantate.
Tot BNR arată că finanțarea subsidiarelor grecești de la băncile-mamă a scăzut cu 43% anul trecut, la 2,8 miliarde de euro, astfel că acestea sunt nevoite să se bazeze din ce în ce mai mult pe depozitele rezidenților.
Piraeus avea credite de 765 de milioane de euro în bilanțuri la finele anului trecut și depozite de 853 de milioane de euro, potrivit informațiilor publicate la Atena. Piraeus Bank România a încheiat anul cu pierderi de 42,7 milioane euro și avea 120 de sucursale și circa 1.400 de angajați. Profit.ro a arătat că instituția de credit va închide 19 sucursale și agenții din luna aprilie, mișcare care a nemuțumit mai mulți angajați, care vor să dea banca în judecată.
Banca Românească a dovedit cea mai mare reziliență în aceste momente tocmai datorită brandului, care nu face o legătură directă cu Grecia, declara, anul trecut, Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR.
Cu toate acestea, deși NBG nu a publicat date defalcate pentru România, singura mențiune din raportul financiar pentru 2015 se referă la faptul că Banca Românească este unica subsidiară din grup care nu se finanțează singură și a primit, astfel, o infuzie de 450 de milioane de euro din Grecia, prin tranzacții interbancare.
Valoarea contabilă netă a Piraeus Bank România este de 170 milioane de euro și de la această sumă ar trebui să pornească evaluarea băncii, potrivit directorului general Cătălin Pârvu, care a acordat recent un interviu agenției News.ro.
Activele Piraeus au scăzut anul trecut cu 22% față de 2014, până la 1,6 miliarde euro, iar cota de piață s-a diminuat la 1,9% în 2015 (locul 13 în top), de la 2,5% în 2014, după ce banca a vândut un pachet important de credite neperformante.
Dar operațiunea a curățat Piraeus România de activele toxice, astfel că rata creditelor neperformante a scăzut la 4,3%, de la 25%, în timp ce solvabilitatea a crescut cu cinci puncte procentuale, la 17,3%.
CITEȘTE ȘI S&P: Ritmul de intrare în incapacitate de plată a companiilor este cel mai rapid după criza financiară globalăBanca Românească avea o cotă de piață de circa 1,8% la finele anului trecut (locul 14), în scădere cu circa 0,1 puncte procentuale față de 2014. În urma fuziunii, cele două bănci ar cumula 3,7% din activele sistemului bancar românesc.
Băncile grecești care activează pe piața locală au continuat să piardă cotă de piață anul trecut și au ajuns la 10,7% de la 12,2% din total active, în condițiile în care piața creditului a crescut în 2015. Alpha Bank a scăzut ușor sub 4%, de la aproape 4,7%, în timp ce Bancpost a pierdut ușor din cotă până la 3%.
Potrivit BNR, acestea au menținut un nivel adecvat al capitalului. Rata fondurilor proprii era de 20,9% în iunie 2015, în creștere de la 16,3% în decembrie 2014.
Rata creditelor neperformante era de 14,9% în decembrie 2015, în scădere de la 24,3% în decembrie 2014.
Ambele bănci au fost foarte active pe piața creditelor în franci elvețieni înainte de 2008, când luptau pentru cotă de piață. Deprecierea puternică a leului în fața monedei elvețiene a întors împotriva băncilor această strategie, lucru accentuat anul trecut de politica elvețienilor de liberalizare a cursului de schimb, care a adus și mai multe probleme pentru debitorii cu credite în franci.
Piraeus vrea să convertească aceste credite, a anunțat Pârvu în interviul citat, așa cum au făcut și alte bănci cu portofolii în franci, doar că va face o selecție a debitorilor care vor beneficia de înlesniri financiare.
Politicile de creditare de dinainte de criză au adus celor două bănci și mai multe procese pe clauze abuzive deschise de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu efect asupra tuturor contractelor de credit. Banca Românească a pierdut, pe fond, anul trecut, un litigiu care vizează clauza privind dobânda de referință și pe cea privind comisionul de montorizare.
Presa elenă scria anul trecut că NBG este în discuții cu Piraeus pentru o fuziune prin absorție între subsidiarele din Bulgaria, însă aceasta nu a mai fost finalizată.
Criza din Grecia a zdruncinat sistemul bancar elen, care s-a confruntat cu o retragere puternică de depozite, în condițiile instabilității politice. Situația economică precară a Greciei, care se află în recesiune din 2009, a făcut ca rata creditelor neperformante din sistem să urce peste 40%, iar băncile au trecut prin mai multe runde de recapitalizare cu fonduri publice și private.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Topul integral al băncilor după active în 2015. Primele trei bănci au 42% din piațăÎn iarna anului trecut, băncile grecești au strâns cu greu banii pentru a evita naționalizarea. Cu cea mai bună poziție de capital a ieșit National Bank of Greece, cea mai mare bancă din Grecia, care a vândut subsidiara din Turcia către Banca Națională a Qatarului.
Pe de altă parte, Piraeus Bank n-a reușit să strângă din piață tot capitalul necesar pentru a face față deficitului calculat, astfel că a fost nevoită să apeleze și la fonduri de stat.
Anul trecut, au ieșit prin fuziuni din piața locală Volksbank și Millennium Bank, care au fost absorbite de Banca Transilvania, respectiv OTP Bank.
Fuziunea Piraeus - Banca Românească ar trimite toate filiale grecești în Top 10 după active, chiar dacă pe ultimele trei poziții (Alpha Bank - 8, Banca Românească - 9 și Bancpost -10).
