Direcția Națională Anticorupție este intimat într-un dosar în care doi debitori încearcă să dea în plată un imobil către CEC Bank.
DNA a ajuns, în cele din urmă, în darea în plată, dar nu așa cum dorea Banca Națională a României, care, prin intermediul directorului Direcției de Supraveghere, Nicolae Cinteză, cerea ca procurorii să investigheze condițiile în care a fost inițiată Legea ce permite debitorilor să cedeze locuința ipotecată în favoarea băncii pentru a stinge datoria. La momentul acelui apel, la finele anului 2015, Legea adoptată de Parlament permitea oricărei persoane fizice, în aproape orice condiții, să stingă împrumutul, însă a fost ulterior amendată.
Dosarul din această cauză a fost înregistrat în luna iunie, după ce CEC Bank a contestat o notificare de dare în plată formulată de debitorii Antoanella Mariyeane și Liviu Cezar Drăgoi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Imobilul pe care cei doi încearcă să-l dea în plată pentru a stinge un împrumutul la banca de stat CEC Bank este însă grevat de un sechestru asigurător instituit de Direcția Națională Anticorupție, care apare în cauză ca intimat.
“Motivul pentru care DNA apare ca intimat în dosarul menționat de dvs. cu obiectul “contestație creditor privind Legea dării în plată” se referă la împrejurarea că pentru unul dintre imobilele ipotecate aparținând unei părți a fost instituită măsura sechestrului asigurător (6.04.2015) într-un dosar penal care ulterior a fost disjuns și declinat Parchetului de pe lângă Tribunalul București”, se arată în răspunsul trimis de DNA la solicitarea Profit.ro.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! Judecătoria Brașov a admis contestația CEC Bank la finele lunii septembrie, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile de la art. 4 din Legea 77/2016, care arată că pentru a putea da în plată, debitorul trebuie să fie consumator, să aibă un credit sub 250.000 de euro, contractat pentru achiziția sau construcția unui locuințe, ori garantat cu o locuință, și ca împrumutatul să nu fi fost condamnat definitiv pentru o infracțiune legată de împrumutul în cauză. Decizia a fost atacată cu apel, care va fi judecată la Tribunalul Brașov.
Cei doi soți au avut probleme cu justiția în trecut. În 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Liviu Cezar Drăgoi la 4 ani de închisoare cu suspendare și pe Antoanella Mariyeane Drăgoi la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă în rambursarea de TVA.
Antoanella Drăgoi, expert contabil, a fost director al Administrației Fiscale în Predeal și, din 2005 până în 2007, consilier la Autoritatea de Control a Guvernului.
Potrivit presei, care citează din rechizitoriul procurorilor, Liviu Cezar Drăgoi ar fi cumpărat, în anul 2000, terenuri la prețuri foarte mici în municipiul Săcele din Brașov apoi le vindea la suprapreț către firme controlate de apropiații săi, sub pretextul că firmele urmăresc dezvoltarea în zonă a unui complex turistic. În baza acestor tranzacții, ar fi urmărit, conform presei, rambursarea frauduloasă de TVA, fără a exista intenția reală de a se face o investiție în acele zone, de care rambursările erau condiționate. Plățile de la bugetul de stat ar fi fost aprobate chiar de către soția sa, în calitate de șef al Fiscului din Predeal.
Cei doi soți sunt executați silit de către CEC Bank pentru un credit contractat în 2008, garantat cu ipotecă pe un teren arabil de 4.800 mp în Ozun, Județul Covasna, un teren intravilan de 812 mp și fâneață de 288 mp, bunuri evaluate la 89.000 de lei, potrivit unui anunț de vânzare silită publicat pe site-ul băncii.
În ultima declarație de avere, completată în 2007, Antoanella Drăgoi menționează terenurile de mai sus, precum și alte terenuri intravilane în Ploiești și fânețe în comuna Ozun.
