Decizia prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că funcționarii bancari din rândul băncilor cu capital privat sunt asimilați funcționarilor publici în înțelesul legii penale, anunțată de Profit.ro din luna mai, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial și poate fi, astfel, aplicată. Dezlegarea de drept dată de instanța supremă vine în urma unei sesizări a Curții de Apel București, în dosarul privind delapidarea fostei Bănci Române de Scont, deținută de Sorin Ovidiu Vîntu, în care este inculpată fosta conducere a băncii, dar și a companiei Astra Asigurări.
Tribunalul București a condamnat cu pedepse de până la 7 ani de închisoare în dosarul delapidării Băncii Române de Scont, considerând că inculpații aveau calitatea de funcționari publici și că nu beneficiază de circumstanțele atenuante ale legii penale, care oferă o reducere cu o treime a pedepselor.
Inculpații au contestat decizia, pe motiv că nu pot fi considerați funcționari publici, din moment ce afacerile băncii erau reglementate de Banca Națională a României, definită ca instituție publică și nu ca autoritate publică – legea penală asimilând funcționarii publici doar cu cei subordonați autorităților publice.
Curtea de Apel București a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească prin dezlegare dacă: în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art.175 alin.(2) din Codul penal.
“În sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art.175 alin.(2) din Codul penal”, este decizia ÎCCJ, devenită acum aplicabilă.
Hotărârea ÎCCJ este obligatorie, ceea ce înseamnă că, în cazurile în care funcționarii băncilor vor încălca legea penală, ei vor avea parte de un tratament mai dur, specific funcționarilor publici.
În motivarea deciziei, ÎCCJ arată că "Banca Națională a României este o autoritate centrală autonomă, parte a administrației publice", având în vedere că este autoritate de autorizare, reglementare, supraveghere și rezoluție pentru sistemul bancar, cu prerogative de intervenție în activtatea băncilor prin dispoziții și sancțiuni.
“Deși se susține că Banca Națională a României este o instituție independentă, al cărei statut a fost adoptat printr-o lege ordinară (...), nu trebuie omis faptul că înființarea legii Băncii Naționale a României s-a făcut printr-o lege organică, (...) iar întreaga activitate a băncii, în prezent este reglemetată prin legi organice (...)”, se arată în motivare.
Caracterul de autoritate publică a BNR, în sensul legii penale, mai reiese și din prevederile OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, se mai arată în decizia detaliată a Înalte Curți.
Banca Română de Scont, parte a grupului Gelsor controlat de Sorin Ovidiu Vântu, a intrat în faliment în 2002. Problemele au apărut din vara lui 2001, când BNR a pus-o sub supraveghere specială.
Tribunalul București a decis că angajați ai băncii au încălcat mai multe ordine ale BNR și că au scos ilegal bani din bancă, constituind un grup infracțional organizat - decizia poate fi văzută aici.
Teodor Nicolăescu, președinte al băncii la acel moment, a fost condamnat la un total de 7 ani de închisoare. Rodica Dumitru, președinte interimar al băncii și Corina Alexe, directorul sucursalei București, au primit 4, respectiv 5 ani de închisoare.
Au mai fost condamnate și persoane din conducerea Astra Asigurări, companie de stat la vremea aceea, pentru că au făcut plasamente nelegale la BRS. Răzvan Haritonovici și Dan Săftescu, foști președinți ai Astra, au primit câte 5 ani de pedeapsă pentru complicitate la delapidare și constituirea de grup infracțional organizat, o pedeapsă egală primind și Lucian Burghelea, șeful biroului de plasamente al firmei de asigurări. Pedepsele celor 10 inclulpați pot fi văzute pe portalul instanțelor.
Dacă se menține decizia instanței de fond, inculpații ar trebui să plătească despăgubiri de peste 86 de milioane de lei. Cei mai mulți bani ar trebui să se îndrepte către companii aflate în lichidare, precum Gelsor sau Astra Asigurări. Și Fondul de Garantare a Depozitelor, care a plătit o parte din despăgubirile deponenților, are de recuperat peste 26 de milioane de lei, în timp ce Poșta Română are dreptul la peste 3 milioane de lei. Având în vedere nivelul prejudiciului, este improbabil ca acești bani să fie recuperați în totalitate, deși bunurile inculpaților au fost sechestrate.
Doar cheltuielile judiciare de pe fond imputate inculpaților sunt de 1,1 milioane de lei.
Până în vara anului trecut, Fondul de Garantare a distribuit creditorilor BRS 18,1 milioane lei, reprezentând circa 47% din masa credală. Fondul a încasat 38,6 milioane de lei din creanțe și active și a cheltuit 17 milioane de lei cu această operațiune.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost implicat în mai multe falimente în sistemul financiar, dintre care cel mai cunoscut și cu cel mai mare prejudiciu este cel al Fondului Național de Investiții. Vîntu a fost condamant definitiv, la începutul anului, la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul FNI, pentru instigare la delapidare și spălare de bani.
