Comisia juridică din Camera Deputaților discută joi legea privind darea în plată, și sunt așteptate mai multe amendamente, printre care și excluderea programului Prima Casă și a creditelor de consum cu ipotecă. Această variantă lasă fără acoperire peste 19.000 de debitori cu restanțe la creditele de consum cu ipotecă, cele mai proaste credite cu garanții pentru bănci, din rândul celor contractate de persoane fizice.
Legea privind darea în plată, prin care debitorii persoane fizice pot închide socoteala cu banca dacă renunță la bunul cu care garantează creditele, intră în linie dreaptă pentru forma finală. Comisia juridică, care va da raportul final pe lege, discută joi cererea de reexaminare. De la Senat, cererea președintelui Klaus Iohannis de modificare a legii a venit cu mai multe amendamente, și a fost limitată doar la persoanele fizice consumatori, care au luat credite de până la 150.000 de euro, garantate cu o locuință, ceea ce exclude creditele garantate cu terenuri sau spații comerciale. Legislația actuală spune că debitorul răspunde pentru datoria sa cu bunurile prezente și viitoare, ceea ce înseamnă că pot plăti până la sfârșitul vieții, chiar dacă au pierdut locuința.
163.000 de români au credite de consum cu ipotecă și peste 19.000 au restanțe la plata ratelor, dintre care aproape 11.000 de peste 90 de zile, dintr-un total de peste 474.000 de debitori cu credite imobiliare, arată datele Băncii Naționale de la sfârșitul anului trecut.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Cât pot pierde băncile imediat din cauza dării în plată: Scenariul cu peste 2 mld. lei, plauzibil doar dacă prețul caselor scade cu 50% Acești restanțieri, în condițiile în care nu mai pot relua plata ratelor, ar fi fost printre beneficiarii direcți ai legii dării în plată, potrivit formei inițiale a textului, cum a fost adoptat de Parlament, dar și a formei care a trecut de Senat în procedura de reexaminare.
Însă, potrivit înțelegerii politice dintre PSD și PNL, darea în plată se va aplica doar pentru creditele contractate pentru achiziția sau construcția de locuințe. Chiar dacă sumele din unele credite de consum cu ipotecă au mers spre avansul la achiziția unei case sau pentru construcție, destinația creditului nu este indicată în contracte.
Creditele de consum cu ipotecă sunt cele mai proaste dintre creditele cu garanții din bilanțurile băncilor.
Pentru un volum de 24,5 miliarde de lei de astfel de credite, băncile aveau o rată a restanțelor de peste 90 de zile de 12,4%, deci un volum de credite neplătite de aproximativ trei miliarde de lei. Pierderea în caz de nerambursare (loss-given-default, LGD) pentru aceste împrumuturi e de 35%, față de 25% în cazul celorlalte credite cu garanții ipotecare, arată datele BNR din Raportul de stabilitate financiară, publicat la mijlocul anului trecut. Astfel, pierderea efectivă pentru bănci la nivelul actual al LGD e de aproximativ un miliard de lei. Astfel, acești debitori rămân cu o datorie mai mare la creditor, raportat la împrumut față de cei care au luat un credit de achiziție.
Spre comparație, pentru creditele ipotecare, cu un sold de 28,7 miliarde de lei, în principal credite Prima Casă, rata neperformanței e de 2,64%, astfel că volumul de credite restante peste 90 de zile este de circa 757 de milioane de lei. La o pierdere în caz de default de 25%, băncile ar marca o pierdere de circa 190 de milioane de lei pe acest portofoliu.
Încă 24 de miliarde de lei sunt, în portofoliul băncilor, credite pentru investiții imobiliare, practic credite ipotecare clasificate diferit de către bănci. Rata creditelor neperformante este de 5,66% în acest caz, în condițiile în care portofoliul este compus în special din împrumuturi acordate înainte de criză, astfel că volumul este de 1,36 miliarde de lei. La o pierdere în caz de default de 25%, rezultă că pierderea efectivă a băncilor este de 340 de milioane de lei.
CITEȘTE ȘI Legea privind darea în plată intră în dezbatere la Comisia Juridică din Cameră pe 31 martie În total, fără darea în plată, băncile pierd circa 1,6 miliarde de lei din cauza creditelor neperformante și, așa cum am arătat mai sus, cele mai multe pierderi vin din creditele de consum cu ipotecă.
Darea în plată lasă băncile fără posibilitatea de a mai recupera suplimentar bani, după vânzare silită a bunului ipotecat. Așa cum Profit.ro a scris în acest articol, banii pe care îi mai fac băncile din creditele neperformante, după ce vând imobilele ipotecate, vin din vânzarea creanțelor rămase fără garanții către terți, în special firme de recuperare creanțe.
Firmele încasează până la 10% din valoarea acestor creanțe negarantate – sumele reale sunt mai degrabă în jurul a 5% din valoarea unui portofoliu -, după care încearcă să recupereze sumele prin acorduri de plată în arate cu debitorii sau prin executări silite.
CITEȘTE ȘI Jiru: Mi-e teamă de amendamentul la darea în plată ca statul să plătească garanția Prima Casă. Dacă vin 50.000 de oameni cu cheile, bugetul plătește 1 mld. euro BNR a anunțat că băncile ar putea suferi pierderi de 2-3-4 miliarde de lei din cauza legii dării în plată, conform unor calcule care nu au fost publicate. Așa cum Profit.ro a scris în articolul menționat mai sus, ar fi nevoie de o scădere foarte abruptă a pieței imobiliare pentru a ne apropia de scenariul BNR. Darea în plată ar avea o influență suplimentară de 250 de milioane de lei, dacă LGD ar crește cu 3-4 puncte procentuale.
Eliminarea creditelor de consum cu ipotecă din lege, care sunt cele mai proaste pentru bănci, ar scădea cu aproape jumătate posibila influență a legii dării în plată asupra portofoliilor actuale ale băncilor.
