Concurența intenționează să redacteze decizia de sancționare a celor 10 bănci din panelul ROBOR într-o lună de zile, față de termenul legal de patru luni, în condițiile în care și mandatele conducerii expiră luna viitoare.
Președintele instituției a încercat să explice elementele care au stat la baza sancțiunilor record aplicate băncilor. Amenzile de 3,7 miliarde de lei sunt cele mai ridicate dintre cele aplicate vreodată de Concurență. Acestea reprezintă între 5 și 7% din veniturile brute.
„Problema indicilor monetari este că nu se bazează pe tranzacții efective. Sunt prea puține tranzacții, volumul e prea mic, pentru ca media să fie relevantă. Și atunci întrebăm băncile: dacă ai vinde, la ce dobândă ai da banii? Și ce răspund băncile la întrebarea asta e important, pentru că influențează dobânzile la care iau bani și firmele și populația.
Este tentant din moment ce nu dai efectiv banii ăia cu împrumut să spui că-i dai la o dobândă mai mare decât i-ai da.
Și ce spun regulile: băncile trebuie să coteze independent și să aibă un anumit risc. Chiar dacă nu dai banii ăia. Ce am constat noi: riscul există, cotațiile sunt ferme, timp de 15 minute, chiar te poate obliga cineva să dai bani la dobânda pe care ai anunțat-o, în schimb ele se uită una la alta, pot să vadă ce cotează o bancă, ce cotează alta. Și atunci poate să aibă loc o aliniere a cotațiilor. Asta viciază procesul de stabilire a indicelui. Plus că există comunicări între bănci, metodologii comune pe care le-au pus împreună la punct. E un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui”, a declarat Chirițoiu.
Președintele Concurenței spune că băncile nu au făcut un cartel propriu-zis, prin care au majorate ratele clienților la un anumit procent agreat.
„Rezultatul acestui schimb de informații este că viciază procesul și asta duce la creștere. Nu e un cartel. Nu e ceva de genul, ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5, nu este ceva de genul acesta.
Stabiliri de metodologii, comunicări între ei și, trei, faptul că în momentul când tu cotezi, ai o jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii din partea băncii tale. În timpul ăsta ei puteau să vadă ce fac ceilalți și puteau să se influențeze unii pe alții. Ce spunem noi, nu e ok să facă treaba asta! Au încălcat regulile de concurență. Nu le obliga nimeni să facă acest lucru. Erau de bună voie, au participat la sistemul ROBOR, aveau reglementări care trebuie să fie respectate, au regulile de concurență care trebuie să fie respectate”, adaugă Chirițoiu.
Băncile participante la panelul ROBOR cotează în fiecare zi, în jurul orei 11, pe fiecare scadență a indicelui, cele mai relevante pentru debitori fiind cele la 3 și 6 luni. Pe baza mediei cotațiilor se stabilește un indice zilnic al pieței pe fiecare scadență de la overnight la 12 luni.
Creșterea cotațiilor ROBOR afectează creditele în lei cu rată variabilă în funcție de această referință. Din 2019, creditele în lei acordate populației sunt legate de IRCC, un indice care se bazează pe media tranzacțiilor efective din piață.
Cât de mari sunt modificările de dobânzi în sus reclamate de Concurență?
„Vorbim de fracțiuni de procent. Nu vorbim de procente”, spune Chirițoiu.
De altfel, Chirițoiu insistă că autoritatea nu a stabilit niciun prejudiciu și nici nu ar fi avut cum, pentru că legal nu are această obligație.
Pe de altă parte, ca urmare a deciziei CC, debitorii băncilor care se consideră prejudiciați s-ar putea adresa instanțelor să ceară despăgubiri.
Deși un mobil al investigației a fost creșterea abruptă a dobânzilor din 2022, Chirițoiu spune că nu a identificat, din punct de vedere al concurenței, că nu a fost nimic deosbit în acea perioadă.
Sistemul ROBOR trebuie să funcționeze în continuare, și atunci băncile vor avea o perioadă de 60 de zile de la primirea decizie în care să trimită spre Concurență o nou metodologie de lucru spre aprobare, astfel încât să nu mai existe pericolul unor noi încălcări ale normelor de Concurență.
Chirițoiu e încrezător în validitatea sancțiunilor și spune că temeiul acestora a fost validat și prin avizul Uniunii Europene.
De ce în 2008 n-a găsit cartel, deși și atunci traderii discutau între ei
Concurența a închis în anii din urmă o investigație privind o presupusă manipulare a ROBOR în 2008, în timpul crizei financiare, atunci când dobânzile au urcat puternic.
Cu ce este diferită această anchetă față de cea de atunci din punct de vedere al discuțiilor traderilor?
„Atunci ne-am uitat la cu totul altceva. Atunci ne-am uitat dacă cumva, în perioada imediat următoare a crizei financiare, au profitat băncile de moment, au speculat împotriva leului și au crescut artificial ROBOR. Asta a fost subiectul la care ne-am mutat în investigația precedentă. Și concluzia a fost clară că nu au făcut acest lucru. Dimpotrivă, atunci eforturile au fost, cât au ținut câteva zile, să țină robotul jos, să nu-l lase să crească. Deci l-au ținut mai jos decât să spunem că au fost condițiile din viață bune. Și când nu s-a mai putut, atunci a intervenit BNR-ul și l-a plafonat”, adaugă Chirițoiu.
Printr-un Ordin din mai 2013, președintele Consiliului Concurenței a dispus închiderea investigației din oficiu, deschisă în 2008, avand ca obiect „posibila încălcare a prevederilor art 5 alin (1) din legea Concurenței și ale art 81 alin (1) din Tratatul de Instituire a Comunității Europene de către întreprinderile active pe piața serviciilor bancare și interbancare din România.
”În baza probelor administrate, prin raportare la standardul probatoriu național și european, necesar a fundamenta constatarea și sancționarea unor fapte anticoncurențiale, Consiliul Concurenței consideră că investigația nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenței, care să justifice impunere de măsuri sau sancțiuni.
În ceea ce privește analiza efectuată din perspectiva posibilei încălcări a dispozițiilor art. 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, pe baza informațiilor de care dispune, Consiliul Concurenței consideră că nu sunt îndeplinite condițiile de interdicție și, prin urmare, că nu există motive pentru a interveni.”, se arăta în Ordinul președintelui Consiliului Concurenței din 2013, prin care a fost închisă investigația similară deschisă pentru Robor.
Pentru plata amenzilor, Chirițoiu precizează că băncile trebuie să achite sumele stabilite după ce vor primi motivarea deciziei. Tot de la acel moment vor avea 30 de zile să conteste amenzile în instanță, demers pe care băncile au anunșat deja că îl vor urma.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. ANAF pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile.
