Astăzi se lucrează la Nistorești, unde au început intervențiile pentru lărgirea benzilor și frezarea marcajelor existente.
Este soluția pe care stabilită împreună cu CNAIR în urmă cu câteva zile, când a fost analizat în teren modul în care va fi preluat traficul de pe noua centură.
Sectorul va fi reorganizat cu două benzi la urcare spre Comarnic și una la coborâre, pentru a câștiga capacitate exact acolo unde va fi nevoie.
Ulterior, Nanu a anunțat că șoseaua ar urma să fie deschisă după 20 septembrie, dar mai sigur până la sfârșitul lunii.
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
În urma unui aviz de siguranță rutieră, consolele trebuie să fie modificate și ar urma să ajungă pe șantier până pe 20 septembrie.
„Suntem pe drumul cel bun, se fac marcajeleje si se realizează casetele pentru consolele pe care sunt montate marcajele. Ca urmare a unui aviza de siguranta rutieră, consolele au fost modificate. Până pe 20 septembrie, vor ajunge pe centură și vor fi instalate. Centura va fi deschisă până la sfârșitul lunii, după data de 20 septembrie” a anunțat atunci președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.

Recent a fost aprobată documentația actualizată aferentă șoselei de centură a stațiunilor Azuga și Bușteni de pe Valea Prahovei.
VIDEO SkyScraper




Un tronson de mai puțin de 10 kilometri va costa peste 843 de milioane de lei.
Derulat în parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, proiectul are ca obiectiv realizarea unei legături rutiere funcționale pentru descărcarea Autostrăzii A3 în zona Azuga-Bușteni, una dintre cele mai aglomerate zone de trafic din județ și de pe Valea Prahovei.
Valoarea totală a investiției este de aproximativ 843,9 milioane de lei, cu TVA inclus, din care lucrările de construcții și montaj însumează 695,1 milioane de lei”, arată un document publicat atunci de Consiliul Județean Prahova.
Traseul viitoarei centuri care va ocoli stațiunile Azuga și Bușteni va avea o lungime de 9,447 kilometri, cu o platformă rutieră cuprinsă între 9,50 și 10 metri.
Proiectul prevede construirea a 19 structuri de tip poduri, pasaje, viaducte și subtraversări, precum și realizarea a 13 intersecții la nivel.
Viitorul tronson rutier va avea sistem de canalizare pluvială pe o lungime totală de 7.725,44 metri.
Durata estimată de execuție a celor aproape 10 kilometri de drum este de 30 de luni.
Valea Prahovei rămâne unul dintre cele mai vizibile blocaje ale infrastructurii din România, iar soluția clasică – autostrada Comarnic–Brașov – este în continuare în faza de studiu.
În paralel, Ministerul Transporturilor încearcă să reducă presiunea printr-o serie de intervenții punctuale, care nu rezolvă problema structurală, dar pot decongestiona traficul în următorii ani.















