Banca Națională a României se așteaptă ca prognozele anterioare să fie confirmate și ca rata anuală a inflației să ajungă la 3,5% la finele lui 2018, la limita superioadă a țintei. Pericole vin din prețurile volatile și cele administrate, spune guvernatorul Mugur Isărescu, care a explicat decizia BNR de a menține dobânda cheie la 2,5%.
Analiștii estimează că inflația care s-a menținut la peste 5% în ultimele luni se va situa la finele anului peste ținta BNR de 1,5-3,5%. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că BNR se așteaptă în continuare ca inflația să scadă simțitor în ultimele luni și să ajugă la 3,5%, iar anul următor să se mențină în intervalul țintit.
"Inflația își va continua tendința descendentă și va urma o scădere sensibilă a ratei inflației până spre 3,5%. Acestea sunt datele noastre și credem în ele", spune Isărescu.
Guvernatorul menționează că pericolele la adresa evoluției inflației vin din evoluția prețurilor combustibililor pe plan internațional, din prețurile administrate - gaze și energie -, alimente și tutun, precum și din dinamica pieței muncii și din evoluția politicii fiscale și de venituri.
"Sunt riscuri legate de prețurile pe care nu le controlăm. Inflația pe care o putem influența a coborât în continuare, la 2,7%, sub dobânzile din piața monetară", arată Isărescu, cu referire la inflația de bază, care a scăzut de la 2,85% în august.
Potrivit BNR, la capitolul riscuri, sunt relevante, de asemenea, ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale în contextul tendințelor protecționiste și al incertitudinilor legate de Brexit, precum și conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune.
Banca centrală notează că evoluțiile din economie în perioada iulie-august, comparativ cu trimestrul II, sunt mixte. Există un avans al ritmului anual de creștere a producției industriale și o temperare a dinamicii activității din comerț și servicii, în timp ce lucrările din construcții și-au restrâns volumul în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcțiilor rezidențiale, care resimte totodată și un puternic efect de bază. În același timp, după o relativă stagnare în trimestrul II, creșterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat în perioada iulie-august, pe fondul majorării dinamicii productivității muncii.
BNR mai remarcă și temperarea dinamicii creditului în termeni anuali, de la 6,6% în august la 6,3% în septembrie, după o creștere mai lentă a creditului în lei pe segmentul ipotecar și a celui pentru companii. Pe de altă parte, creditul de consum în lei a accelerat la 13,3% în termeni anuali. Banca centrală a adoptat noi reglementări prudențiale care limitează gradul maxim de îndatorare aferent persoanelor fizice, și care intră în vigoare de anul viitor, ce ar putea limita creșterea creditului pentru populației.
