Banca Națională a României constată că 45% din firmele din România aveau un nivel al capitalului sub pragul minim reglementat și că acestea ar fi folosite în scopul „autogospodăririi acționarilor” și nu pentru a crea „tracțiune în economie”. Aceste companii care “nu sunt viabile din punct de vedere economic” și “generează risc” ar trebui radiate de către stat, potrivit unui Raport al băncii centrale.
Firmele din România se confruntă cu o lipsă acută de capital, fiind finanțate mai ales din datorii, care depășesc de 2,1 ori aportul acționarilor, peste pragul de 2, considerat critic de BNR. Pe lângă că sunt decapitalizate, firmele din România mai sunt și puține, 22 la 1.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din Europa, unde media dublă.
Un număr de 275.500 de firme din cele 608.000 care au depus bilanțuri la Ministerul de Finanțe anul trecut au un nivel al capitalului propriu mai mic de 50% din capitalul social, sub pragul reglementat prin Legea 31/1990 privind societățile comerciale. 268.000 de firme au chiar capitaluri negative, potrivit BNR.
În cazul acestor firme cu capitaluri negative se remarcă o predispoziție spre finanțarea cu împrumuturi de la acționari sau intra-grup, cu credite de 83,4 miliarde lei la finele lui 2015.
“Categoria firmelor cu capitaluri proprii negative este problematică pentru că, pe de o parte, permite menținerea în economie a unor companii care nu sunt viabile din punct de vedere economic, fapt ce presupune alocarea de resurse către acestea în detrimentul altora posibil mai eficiente, iar pe de altă parte susține un regim lax al disciplinei la plată în economie și generează un risc mai mare de a translata către parteneri dificultățile financiare cu care se confruntă”, scrie BNR în Raportul privind stabilitatea financiară, ediția decembrie 2015, realizat sub îndrumarea viceguvernatorului Liviu Voinea.
Pe lângă aceste firme, circa un sfert au avut anul trecut cifră de afaceri zero, și peste 40% nu au avut angajați. 15% din totalul companiilor nefinanciare nu au avut nici afaceri și nici angajați.
BNR crede că aceste firme sunt folosite pentru optimizare fiscală – adică un soi de evaziune la limita legii, dacă nu dincolo de ea -, ceea ce afectează bugetul statului, băncile și competiția.
“Aceste evoluții ar putea fi consecința unui comportament al firmelor îndreptat excesiv către optimizare fiscală, pe fondul unui cadru juridic lax în domeniul fiscal și al firmelor. Și în acest caz, acest fenomen ar putea afecta competiția, alocarea resurselor, valoarea adăugată produsă în economie, încasările bugetare și ar fragiliza bilanțurile companiilor care în final ar avea dificultăți în a-și rambursa datoriile către partenerii comerciali, buget și bănci”, se arată în Raport.
BNR crede că aceste companii ar trebui, pur și simplu, să iasă din piață, pentru că generează distorsiuni și nu tracțiune economică, constituind un risc, unele firme fiind folosite pentru interesul personal al acționarilor.
“Firmele care prin comportamentul lor generează distorsiuni în funcționarea piețelor trebuie să iasă din piață, iar autoritățile trebuie să adopte noi măsuri pentru asigurarea unui mediu de afaceri adecvat. În ultimii ani, România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește ușurința procesului de ieșire a firmelor din piață, dar menținerea în activitate a numeroase firme cu atipii (capitaluri negative, cifră de afaceri nulă etc.) arată că multe firme din economie funcționează nu pentru scopuri lucrative, ci pentru autogospodărirea acționarilor. Asemenea companii nu pot genera efecte de tracțiune în piață”, se mai arată în Raport.
Cum ar trebui făcut acest lucru? Cu forța. BNR crede că trebuie schimbată legea societăților astfel încât statul să radieze firmele cu capitaluri sub nivelul reglementat. În cazul firmelor finanțate de acționari, datoria ar trebui convertită forțat în capitaluri, ceea ce ar crește automat nivelul capitalizării.
Totodată, BNR crede că statul ar trebui să taxeze mai puțin firmele care generează inovație și valoare adăugată ridicată – exemple de astfel de societăți sunt cele din industriile high și medium tech, care au indicatori financiari mult mai buni decât media.
“Autoritățile pot sprijini spiritul antreprenorial prin numeroase măsuri. În primul rând, politicile fiscal-bugetare pot fi instrumente utile în acest sens, inclusiv pentru a discrimina pozitiv firmele care prin activitatea lor generează inovație și valoare adăugată ridicată.
În al doilea rând, autoritățile pot contribui la îmbunătățirea disciplinei financiare din economie printr-o mai mare diseminare a informațiilor privind companiile care au un comportament de plată neadecvat. Nu în ultimul rând, o altă măsură care ar putea fi luată în considerare este amendarea Legii 31/1990 (art. 153 și art. 228) astfel încât să fie stipulat explicit instituția/instituțiile statului care trebuie să acționeze ca ”persoană interesată” pentru impunerea cerinței privind capitalizarea companiilor care au capitaluri sub pragul reglementat sau, în caz de nerespectare a prevederii legale, pentru dizolvarea acestor firme.
De asemenea, ar putea fi identificate măsuri aplicabile firmelor care nu respectă prevederile Legii 31/1990 cu privire la nivelul minim al capitalizării în sensul convertirii datoriilor către acționari în capitaluri. Având în vedere capitalizarea redusă coroborată cu nivelul ridicat al creditelor acordate de acționari propriilor firme, această operațiune economică ar putea avea multiple efecte benefice: ar îmbunătăți disciplina financiară în economie, ar reduce datoria externă a țării, concomitent cu o posibilă creștere a intrărilor de noi fluxuri de capital, altele decât cele de natura datoriei”, se arată în Raport.
Profitabilitatea firmelor din România s-a îmbunătățit anul trecut. Pentru al doilea an consecutiv mai mult de jumătate din firmele nefinanciare din piață au avut profit - 305.000, în creștere cu 14% față de 2014, cu un rezultat de 73,6 miliarde de lei, față de 62,9 miliarde de lei în 2014. Numărul firmelor care au înregistrat pierderi a scăzut cu 11% la 219.000, cu un rezultat negativ de 36,7 miliarde de lei, în scădere de la 42 de miliarde de lei în 2014. Șase din zece firme care au avut pierderi anul trecut au avut pierderi și în cel puțin trei din ultimii cinci ani, ceea ce arată o persistență a rezultatelor proaste. Primele 100 de firme după dimensiune sunt responsabile pentru o treime din pierderile totale.
Firmele private care au terminat cu profit anul 2015 au totalizat un rezultat net de 65,9 miliarde lei, în timp ce firmele cu pierderi au adunat un rezultat negativ de 32,6 miliarde de lei. Primele 100 de companii dintre cele aflate pe plus au realizat 20% din volumul profitului, în timp ce pe partea de pierderi primele 100 de firme private au adunat 30% din volumul pierderilor.
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și-a majorat profiturile nete de peste trei ori comparativ cu 2014, în timp ce corporațiilor rezultatul net au avut o creștere de 15% a profiturilor.
Și firmele de stat au fost pe plus anul trecut, pentru al treilea an consecutiv, cu un rezultat net de 3,6 miliarde de lei. Firmele care au făcut profituri au rămas profitabile, în timp ce cele aflate pe pierderi și-au adâncit rezultatele negative. Profitul realizat de firmele cu rezultat net pozitiv s-a majorat cu 2,2 miliarde lei, la 7,7 miliarde lei în decembrie 2015, iar valoarea pierderilor generate de firmele cu rezultat net negativ a crescut cu 1,1 miliarde lei față de anul precedent, la 4,1 miliarde lei.
Primele 10 companii de stat care au avut profit în 2015 cumulează trei sferturi din rezultatul net al firmelor cu capital majoritar de stat, în timp ce în cazul companiilor cu pierderi, primele 10 întreprinderi de stat însumează peste 80% din totalul rezultatului negativ, potrivit Raportului BNR.
