Banca Națională a României estimează la 2,8 miliarde de lei pierderile băncilor ca urmare a aplicării legii dării în plată, a declarat viceguvernatorul Liviu Voinea, în fața deputaților de la Comisia Juridică, care discută raportul de fond. BNR pornește de la ipoteza că toți cei care au credite cu o valoare mai mare decât valoarea de piață a garanției vor da cheile caselor băncii.
Pierderile băncilor generate de legea dării în plată depind de stimulentul debitorului de a lăsa casa băncii pentru a închide creditul rămas, iar acest stimulent crește cu cât diferența dintre valoarea datoriei și valoarea casei e mai mare, a explicat Voinea.
“Pe o estimare medie, impactul este de 2,8 miliarde de lei, la un sold total de 77 miliarde de lei”, a declarant oficialul BNR în fața Comisiei Juridice, la dezbaterile pe darea în plată, lege care permite debitorilor să cedeze bunul imobiliar ipotecat pentru a stinge creditul față de bancă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Voinea a precizat că aceste pierderi nu sunt întinse uniform la nivelul sistemului bancar, astfel că unele bănci vor suferi mai mult decât altele, și că instituțiile sunt nevoite să aducă capital suplimentar.
Deputații nu s-au lăsat convinși de argumentul BNR și au adus aminte oficialilor băncii centrale că au uitat să ia în calcul că băncile vor recupera aceste pierderi din vânzarea ipotecilor preluate.
“Pierderea de 2,8 miliarde de lei este valoarea creditelor pentru care estimați că veți primi case în portofoliu. Acele case au și ele o valoare!”, a declarat Ninel Peia, deputat PSD de Ilfov, care s-a făcut remarcat recent prin teoria sa că incendiul de la Clubul Colectiv a fost declanșat de o mână criminală.
“Pierderea este creată de provizioanele respective și se recuperează. Nu văd băncile să stea cu acele locuințe”, spune și Virgil Guran, deputat PNL.
Voinea a răspuns că această pierdere este netă, din care s-a scăzut și banii încasați pe casă.
El a precizat, pentru Profit.ro, că BNR a luat în calcul că vor da în plată toți cei care au credite cu o valoare a garanției mai mică decât valoarea creditului, deci un loan-to-value de peste 100%. Alte ajustări de risc nu au fost incluse în calcule, a precizat Voinea.
Băncile au credite neperformante de 5,17 miliarde de lei provenite din credite cu garanții imobiliare aferente persoanelor fizice.
Pierderea în caz de default este între 25 și 35%, potrivit datelor BNR, ceea ce înseamnă că, fără darea în plată, pierderea estimată este de 1,6 miliarde de lei. Legea dării în plată privează băncile de a mai recupera sume suplimentare de la debitori, prin vânzarea creanțelor, astfel că la această pierdere s-ar mai adăuga circa 250 de milioane de lei, potrivit calculelor Profit.ro.
Clienții băncilor care au asistat la dezbaterile din Cameră au declarat că ei nu-și doresc să dea în plată locuința, ci să aibă un instrument de negociere cu banca.
“Când ne adresăm băncilor, fie pentru o păsuire, nu avem nici un fel de înțelegere. Riscurile sunt de partea noastră, nu avem un parteneriat. Vrem să intrăm într-o negociere cu banca”, a spus unul dintre clienți parlamentarilor.
Avocatul Ghorghe Piperea, autor al textului legii, spune că darea în plată va fi un levier al clienților în negocierile cu banca.
Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a precizat că pierderea netă a sistemului bancar în perioada 2009-2015 este de 2,8 miliarde de lei, în condițiile în care au existat profituri de 5,7 miliarde de lei și pierderi de 8,3 miliarde de lei.
BNR vrea mai multe amendamente la lege, care să introducă criterii sociale și plafoane, precum și excluderea programului Prima Casă, prin care statul garantează 50% din valoarea creditelor pentru locuințe.
“Susținem o lege care să răspundă necesităților celor care nu mai pot achita ratele, excluderea Prima Casă și a cazurilor subiective”, a declarat Georgescu.
Parlamentarii par a fi de acord cu propunerea de a elimina Prima Casă din program, dar o decizie va fi luată marțea viitoare, când se vor relua dezbaterile pe amendamente.
Bogdan Ciucă, președintele comisiei, a spus deputaților și bancherilor să se pregătească pentru a lămuri plafonul creditelor care pot fi date în plată - stabilit la 150.000 de euro de Senat -, includerea sau excluderea Prima Casă și problema retroactivității legii.