Măsurile fiscale anunțate de Guvern vor avea un efect disruptiv asupra sistemului financiar și a sectoarelor de energie, utilități și telecom, arată o analiză a BCR. Totodată, măsura stabilirii taxei bancare de variația indicelui ROBOR are putea avea consecințe asupra controlului politicii monetare de către Banca Națională a României.
Guvernul Dăncilă a anunțat un set de măsuri fiscale cu impact semnificativ în sistemul de pensii private, sectorul bancar, precum și în sectoarele de energie, utilități și telecom, scrie analistul BCR Eugen Sinca într-o analiză.
Taxe noi au răsărit ca ciupercile după ploaie, toate necesare pentru menținerea deficitului bugetar la 3% din PIB, în timp ce statul crește în continuare cheltuielile cu majorările de pensii, dar și de salarii în educație și acordă reduceri de taxe pentru companiile din construcții.
„Sincronizarea (cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare la începutul lui 2019), întinderea și mărimea măsurilor, luate cumulat, sunt apreciate a avea un impact perturbator serios atât asupra sistemului financiar, cât și asupra piețelor de energie, utilități și telecom”, arată Sinca.
Taxa pe activele bancare este legată de nivelul ROBOR. Astfel, dacă ratele interbancare la 3 și 6 luni depășesc nivelul de 1,5%, băncile și instituțiile financiare nebancare datorează statului un impozit calculat la nivelul activelor, cu o rată progresivă ce începe de la 0,2% și poate ajunge la peste 1% - fiind de 0,9%, dacă luăm în calcul valorile actuale ale ROBOR.
„Conectarea unei taxe bancare la evoluțiile ROBOR este, de asemenea, fără precedent și ar putea afecta controlul băncii centrale asupra politicii sale monetare”, scrie analistul BCR.
Banca centrală influențează rata ROBOR prin nivelul dobânzii de politică monetară, nivelul ratelor de depozit și Lombard, și prin controlul lichidității, realizat prin operațiuni repo și de depozit.
Sinca se așteaptă ca taxa de 3% din veniturile operatorilor de electricitate și energie termică, care este datorată Autorității de Reglementare, să fie trecută în tarifele consumatorilor începând cu anul viitor.
Anunțul Guvernului a provocat o cădere abruptă a Bursei de Valori București, de 11,2%, una dintre cele mai mari scăderi zilnice din istoria pieței de capital, cu deprecieri de 20% pentru acțiunile Băncii Transilvania și aproape 17% pentru BRD. Acțiunile companiilor din domeniul energetic, precum Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Electrică și OMV Petrom au căzut cu 9-12%.
Titlurile de stat s-au depreciat și randamentele au crescut cu 20-30 de puncte de bază pe toate scadențele, potrivit fixingului BNR de la ora 12. Randamentul titlurilor pe 10 ani a crescut cu 25 de puncte de bază la 4,96%. Leul a pierdut 0,35% pe piața interbancară.
Proiectul de Ordonanță de Urgență a stârnit reacții vehemente în rândul companiilor din sectoarele afectate.
