Debitorii ar putea căpăta mai multe drepturi dacă ajung în situația de a nu-și mai putea plăti creditele ipotecare. Suspendarea executării silite ar putea opera de drept, fără plata cauțiunii în procedura de contestație la executare. De asemenea, prețul de vânzare silită a imobilelor în licitație ar putea fi fixat la cel puțin 75% din valoare datoriei și recuperatorii de creanțe nu ar mai putea obține plata dobânzilor și penalităților. Aceasta este mișcarea pregătită în Parlament, unde a fost depus un proiect în acest sens care urmează să fie dezbătut.
Un proiect de modificare a Codului de procedură civilă ar putea înlesni situația debitorilor cu probleme la plata ratelor, care ajung în executare silită.
În cazul creditelor ipotecare sau de nevoi personale, garantate cu locuința familială a debitorului, suspendarea executării silite va opera de drept, fără plata unei cauțiuni, în situația în care debitorul depune contestație în instanță sau apelează la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte, potrivit proiectului depus la Senat de parlamentarii din Partidul Mișcarea Populară.
Pentru procesele pe clauze abuzive debitorul nu trebuie, în momentul de față, să plătească vreo taxă de timbru. Însă executarea silită poate fi suspendată doar dacă debitorul depune o cauțiune – de regulă de circa 10% din valoarea creanței, deși procentul poate fi redus de către judecător. Suspendarea de drept și îndepărtarea cauțiunii ar face mai accesibile acțiunile în contestație ale debitorilor executați silit și a permite acestuia să lămurească dacă contractul a fost sau nu viciat de clauze abuzive care au mărit costurile de creditare.
În absența acestei modificări la Codul de procedură civilă, debitorul riscă să rămână fără locuință, potrivit expunerii de motive, semnată de deputatul Petru Movilă.
Proiectul introduce și o limitare a prețului de pornire în cazul vânzărilor silite, care nu poate fi redus la mai puțin de 75% din datoria contractuală a clientului, debit ce va fi stabilit printr-o expertiză contabilă plătită de creditor sau care reiese dintr-o hotărâre judecătorească definitivă.
În acest moment, prețul de pornire al licitațiilor de vânzare silită se stabilește în urma unei expertize imobiliare, care ia în seamă valoarea garanției și nu valoarea sumei datorate – după criză, valoarea datoriilor, cu penalități acumulate, a depășit aproape mereu valoarea ipotecii. Creditorii pot scădea în praguri prețul de pornire, dacă prima licitație eșuează, însă adjudecarea nu se poate face la mai puțin de 30% din prețul inițial. De regulă creditorii evită să vândă imobilele rezidențiale la mai puțin de 75% din prețul de evaluare.
Modificarea ar putea face, astfel, mult mai dificilă executarea silită de către creditorul ipotecar. Dar lucrurile se complică și mai mult pentru creditorii care nu sunt autorizați de Banca Națională a României, adică pentru recuperatorii de creanțe. Pentru aceștia executorul nu va putea încasa dobânzi, penalități și sume majorate, creanța fiind fixată la nivelul capitalului nerestituit de către debitor către creditorul inițial.
Penalitățile și costurile de executare nasc situații în care debitorii ajung să datoreze băncii mai mult decât au împrumutat, chiar dacă au achitat din credit, după cum Profit.ro a scris aici în detaliu despre un caz.
Un articol din proiect prevede că legea se va aplica inclusiv debitorilor în executare silită la data intrării în vigoare, dacă procedura nu s-a închis printr-un act de adjudecare.
Parlamentarii au încercat, în ultimii ani, să modifice în mai multe rânduri regulile privind executarea silită și plata datoriilor către creditori de către persoanele fizice.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, la finele anului trecut, o lege votată de Parlament care interzicea ca salariaților să le fie poprite conturile bancare, în condițiile în care au deja datorii reținute la angajator.
Senatul a votat două proiecte de lege care prevedeau că contractele de împrumut semnate cu băncile, respectiv cu instituțiile financiare nebancare nu mai reprezintă titluri executorii, astfel că finanțatorii ar fi trebuit să se judece pentru fiecare contract în parte pentru a certifica creanța. Proiectele, inițiate de fostul senator Cristiana Anghel și susținut de colegi din mai multe partide (PSD, PNL, PLC), au fost respinse de către Camera Deputaților în luna februarie.
Un alt proiect, al unor parlamentari din PSD și PNL, vizează limitarea drastică a sumelor pe care recuperatorii de creanțe le pot cere de la debitori. Proiectul a fost votat de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților, unde a primit aviz negativ de la Guvern.
Legea privind darea în plată reglementa, de asemenea, executarea silită a contractelor de credit ipotecar, prin derogare de la Codul civil. În cazul executării silite, textul votat (aproape în unanimitate) de Parlament prevede că transferul proprietății către creditor acoperă valoarea creanței. Notificarea creditorului duce și la suspendarea efectelor executării silite. Curtea Constituțională a stabilit, însă, că darea în plată se aplică doar în condițiile impreviziunii, asupra căreia se va pronunța un judecător.
Anul trecut, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru transpunerea unei Directive europene care obligă creditorii să depună mai multe eforturi pentru a reduce sarcina debitorilor înainte de a recurge la executarea silită. În forma de proiect, inițiatorul avea în vedere eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit bancar.
