Șefii băncilor din România spun că intermedierea financiară redusă este generată de lipsa cererii eligibile, în condițiile în care firmele nu au bilanțurile care să le permită acces la creditare bancară. Mai mult, există o diviziune mare între urban și rural – dacă pentru orașe există băncile, pentru sate nu mai sunt disponibile cooperativele de credit care asigurau finanțarea în trecut. O altă problemă vine din tratamentul diferit de care au parte băncile ca urmare a reglementării privind spălarea banilor, cunoașterea clientelei sau ESG.
„Nu ne putem dezvolta doar cu credite de consum și retail. Dar pentru a dezvolta piața corporate, e nevoie de planuri mai deștepte, mai simple”, spune Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
„Suntem într-o afacere, avem grijă de banii altora, sunt riscuri care vin din partea fiscală, suverană, așteptări, care ne fac mai prudenți, dar nu ezitanți (...) Avem lichiditate, ne-am dori să investim mai mult”, spune directorul celei mai mari bănci din România.
Sistemul bancar are un excedent record de lichiditate și un raport credite/depozite subunitar de 68%.
Băncile din România au dezvoltat produse la fel de complexe ca cele vestice și au investit mult în digitalizare, spune Tetik. Problema este cererea bancabilă și aceasta nu poate fi rezolvată doar de bănci: e nevoie de educație financiară și raportare fiscală astfel încât companiile să devină eligibile pentru credit, arată directorul general al BT.
Intermedierea financiară, adică ponderea în produsul intern brut al activelor bancare, a scăzut în ultimul deceniu de la 57% la 50%, fiind la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, unde media este de circa 217%. Mai mult, intermedierea este semnificativ mai ridicată în țările din regiune: Cehia (137%), Ungaria (119%), Bulgaria (91%), Polonia (93%).
„Nu putem împrumuta în orice condiții, suntem responsabil pentru deponenți”, spune Mihalea Lupu, președinta executivă a UniCredit Bank România, care adaugă că este nevoie de educarea financiară a companiilor.
Companiile au datorii față de furnizori și acționari, spune Tetik. Sunt cazuri în care, explică el, acționarii firmelor mici preferă să ia credite de consum și să împrumute mai departe firma deținută.
Statisticile arată că firmele apelează de două ori mai mult ca valoare la creditul de la furnizor (17%) față de creditul bancar sau de la IFN (8,6%). Circa 30% dintre firme au un nivel al capitalurilor proprii negative iar o treime au capitalul sub limita reglementată. Necesarul de capitalizare era estimat de BNR la aproape 139 de miliarde de lei la nivelul anului 2022.
Circa un sfert din companiile din România sunt definite de BNR ca fiind de timp zombi, adică companii cu valoare adăugată mică, dar cu o pondere mare a plăților restante în economie, restanțe la buget și o durată dublă a termenelor de plată către furnizori față de media sectorului din care fac parte. Totodată, firmele au un grad redus de capitalizare, lichidități puține și nu sunt eligibile pentru credite de la finanțatori specializați. Aceste firme sunt împrumutate în general de acționari sau de alte firme din grup, cu o pondere de 42% din totalul finanțării.
De asemenea, averea netă a României este de 50% din PIB și această cifră trebuie luată în calcula atunci când vorbim de intermedierea financiară, pentru că este una mică inclusiv în comparație cu regiunea, spune Lupu.
Președinta UniCredit mai atrage atenția, la conferința CFA România, și că e o mare diferență între zona rurală și cea urbană în ceea ce privește finanțarea și că este nevoie de a găsi alternative pentru zona rurală, cum au fost în trecut cooperativele de credit.
„Produsele există, ideea e de a face populația bancabilă și de a gândi alternative pentru zona rurală”, spune Mihaela Lupu.
Șefii de bănci se declară optimiști
Având în vedere baza redusă de la care pleacă sistemul bancar din România, bancherii de declară optimiști. BT a cumpărat mai multe bănci în ultimii ani și acum este în proces de integrare a OTP Bank. De asemenea, UniCredit Bank a preluat Alpha Bank România, într-o tranzacție regională.
„Sunt perspective de creștere mari pentru regiune, în special pentru România. Suntem interesați în special de România”, spune Mihaela Lupu.
„Convergența va lua timp, suntem departe de Europa de Est. Cred că nu e sănătos să se întâmple brusc. Dar este o oportunitate pentru România și pentru regiune”, adaugă Lupu.
Tetik dă exemple de domenii unde Banca Transilvania a finanțat cu preponderență în ultima vreme, cum ar fi domeniul agricol, sănătatea și energia regenerabilă, dar adaugă că sunt puține sectoare unde banca nu are interes.
„Potențialul României este în continuare uriaș. Dacă te uiți la țările Vestice dezvoltate, investițiile în irigații, căi ferate, sănătate, autostrăzi... nu ar genera un impact atât de mare în Germania sau în Spania, dar ar avea un impact uriaș în România. Dacă am reuși să dublăm viteza trenurilor... Dacă avem capitalul instituțiilor financiare internaționale... sectorul privat din România este pregătit să susțină acest lucru”, spune Tetik.
Pe de altă parte, directorul BT arată că băncile sunt faultate de reglementările asupra sectorului, care avantajează alți competitori.
"Poate că ne plângem excesiv de reglementări și de rolul lor. Dar legislația de combatere a spălării banilor, cunoaștere a clientelei și de tip ESG au un rol foarte greu asupra băncilor comerciale. Nu ne plângem că o facem, că până la urmă putem să automatizăm și să ne descurcăm. Dar interacțiunea cu clientela, fie că vorbim de corporate sau retail... ce cerem clientelei, față de alte alternative, precum creditul privat și private equity, lucrurile sunt debalansate și în defavoarea noastră”, spune Tetik.
Mihaela Mihăilescu, directorul adjunct al BERD în România, anunță că instituția intenționează să finanțeze în continuarea România, inclusiv pentru a crea campioni regionali din companiile românești.
„Suntem cel mai mare investitor instituțional, avem planuri mari pentru țară. În anii următori ne vom axa pe intermedierea financiară, dezvoltarea piețelor de capital, infrastructură – unde este un deficit mare de acoperit. BERD depune un efort mare pentru creșterea antreprenorilor români, să se extindă rapid în România și în regiune, să creăm campioni locali, care să ajute și alte companii să crească”, spune Mihăilescu.
În final, Loukas Dedes, supraveghetor la Banca centrală a Greciei, spune că băncile comerciale elene nu ar fi părăsit regiunea dacă nu ar fi fost forțate. Alpha Bank era ultima bancă grecească rămasă în România după criza financiară elenă – la un moment dat băncile grecești aveau o cotă de piață de 17%.
„Din păcate, băncile grecești au fost forțate să iasă din regiune de criză, ca urmare a ajutorului de stat primit”, spune Dedes. „Nu cred că ar fi plecat din regiune”.
Cu toate acestea, România a avut printre cele mai mari creșteri de PIB din regiune în acest interval.
