Banca Transilvania nu renunță la lupta cu Fiscul pe impozitarea câștigului excepțional din achiziția Volksbank în 2015. Deși a pierdut definitiv anul trecut într-un dosar privind soluția fiscală anticipată, BT crede că are șanse de câștig în ceea ce privește raportul de inspecție fiscală, la sfatul avocaților, deși deciziile din instanțe analizate de Profit.ro sugerează mai degrabă contrariul. Miza este însă una imensă: 429 de milioane de lei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Litigiul fluviu între Banca Transilvania și Agenția Națională de Administrare Fiscală se lungește cu încă două noi procese, deschise de bancă la Curtea de Apel Cluj.
Discordia o reprezintă câștigul excepțional, de 1,65 de miliarde de lei, pe care BT l-a obținut în 2015, cu ocazia achiziției Volksbank la un preț favorabil, mai mic decât activul net. Banca a fost de părere că nu are de ce să plătească impozitul de 16% pe acest câștig, justificând cu prevederile legislației europene în materie de fuziuni transfrontaliere, dar și cu modificarea legislației românești începând cu 2016.
Banca a cerut atunci o soluție fiscală individuală anticipată de la Fisc, care a răspuns însă că trebuie plătit un impozit pe profitul extraordinar. Nemulțumită de răspuns, BT a cerut instanței să oblige Fiscul să emită o soluție fiscală anticipată prin care să arate că nu datorează impozit pe suma respectivă. Procesul s-a întins din 2016 până în octombrie 2023, când BT a pierdut și ultima cale de atac, o cerere de revizuire la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ÎCCJ dăduse o decizie definitivă în 2020. Dosarul a fost trimis pentru dezlegare, cu întrebări prealabile, și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar răspunsul nu a fost favorabil băncii.
În februarie 2023, Direcția de Mari Contribuabili a ANAF a mers la BT pentru o inspecție fiscală pentru anii 2015 și 2016, a emis un raport prin care a arătat că banca nu a aplicat soluția anticipată și a emis o decizie de majorare a bazei de impozitare pe anul 2015 cu valoarea profitului din achiziție.
În mai 2023, ANAF a emis și o decizie de impunere pentru suma de 264 de milioane de lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 90,3 milioane de lei pentru anul 2017, respectiv 173,8 milioane de lei pentru anul 2018. BT a preluat o pierdere de aproape 3,8 miliarde de lei cu Volksbank, pe care a recuperat-o din profitul propriu pe anii 2015, 2016 și 2017. Dar cum ANAF a considerat că profitul BT a fost mai mare, această pierdere istorică, ce permitea reducerea taxelor plătite, a fost consumată mai repede.
De asemenea, la sfârșitul lunii iulie 2023, Fiscul a stabilit și obligații fiscale accesorii, adică penalități, în sumă de aproape 155 de milioane de lei.
Banca a plătit în iulie 2023 Fiscului cele 264 de milioane de lei cerute, pentru a limita penalizările suplimentare, și a emis o scrisoare de garanție pentru penalitățile calculate deja, pe care speră însă să le reducă.
Acum, BT a atacat în instanță raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere, la Curtea de Apel Cluj, prin două acțiuni depuse în martie, respectiv aprilie.
„Banca a analizat cerințele IFRIC 23, coroborat cu opinia avocaților ce reprezintă cauzele enumerate de mai sus în instanță și consideră că Banca are șanse de succes în speța de fond, conform opiniei din partea avocaților care o reprezintă, întrucât a acționat conform reglementărilor europene în ceea ce privește tratamentul fiscal al câștigului înregistrat la achiziția Volksbank S.A., fapt clarificat și de legislația fiscală din România începând cu 1 ianuarie 2016. Banca Transilvania S.A. va continua să își apere cu diligență drepturile în acest litigiu și, în caz de succes, va recupera plata efectuată”, arată BT.
În prealabil, BT a încercat să suspende executarea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, însă Curtea de Apel Cluj a respins cele două acțiuni (prima fiind respinsă și de ÎCCJ) – din motivarea acestor decizii putem găsi indicii despre cum se raportează instanțele la această speță, semnale care nu sunt încurajatoare pentru bancă.
Banca a susținut că soluția fiscală anticipată nu are un caracter opozabil și că raportul de inspecție fiscală este „lipsit de substanță” și nu este rezultatul unei „activități veritabile de inspecție fiscală”.
Magistrații au considerat însă că, pe baza deciziei ÎCCJ din iunie 2020, venitul din achiziția Volksbank este unul impozabil și că acest lucru de bucură de autoritatea de lucru judecat.
„Așadar, toate susținerile ale reclamantei referitoare la caracterul neimpozabil al venitului realizat ca urmare a achiziționării a acțiunilor băncii Volksbank, susțineri raportate atât la normele de drept interne, cât și la dreptul Uniunii Europene, nu pot primi o soluționare favorabilă, nici măcar la nivel de aparență, întrucât operează autoritatea de lucru judecat a deciziei civile (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal (...), care și-a menținut și caracterul executoriu, ca urmare a respingerii cererii privind suspendarea executării acesteia pe parcursul soluționării cererii de revizuire”, se arată în decizia Curții de Apel Cluj din 10 iulie 2023, în care a fost respinsă cererea de suspendare a deciziei de impunere.
Și pretenția că creanța s-ar fi prescris la data inspecției fiscale pare să nu fie agreată de instanțe. Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o decizie din 27 iunie 2023, în care a respins recursul împotriva sentinței din 24 februarie 2023 ce viza suspendarea raportului de inspecție fiscală, arată că termenul de prescripție, de 5 ani, a început să curgă de la 1 ianuarie 2017 și nu ar fi fost atins la 30 septembrie 2021, când a început inspecția.
Totodată, ÎCCJ a menținut opinia CA Cluj potrivit căreia soluția fiscală anticipată produce efecte.
“Ca atare, soluția fiscală individuală anticipată pe care reclamanta a ales să o atace în contencios administrativ îi este opozabilă, ca și hotărârea definitivă pronunțată în litigiul referitor la SFIA, prin care s-a tranșat raportul juridic de drept administrativ fiscal referitor la caracterul impozabil al câștigului”, arată ÎCCJ – la data emiterii acestei decizii, instanța de Casație nu respinsese încă cererea de revizuire.
La cele două instanțe se vor judeca și acțiunile introduse de BT în acest an.
Banca a recunoscut suma de 238 de milioane de lei în datorii cu privire la impozitul pe profit curent, dar a făcut un provizion de doar 101 milioane de lei cu privire la obligațiile fiscale accesorii.
În 2021 și 2022, BT (doar banca) a cheltuit 240, respectiv 243 de milioane de lei cu impozitul pe profit, dar în 203 cheltuala a sărit la 638 de milioane de lei, ca urmare a creșterii profitului brut, pe de o parte, de la 2 miliarde de lei, respectiv 2,4 miliarde de lei, până la 3,1 miliarde de lei, dar și ca urmare a plăților făcute către Fisc pentru datoriile din urmă. Profitul net al băncii a crescut anul trecut la 2,49 miliarde de lei, fațăd e 2,18 miliarde de lei în anul anterior. În primul trimestru din acest an, profitul a crescut cu 35% la 913 milioane de lei.
