Banca Națională a României se așteaptă ca economia să accelereze în acest an și în următorul, comparativ cu 2023, pe fondul relansării consumului, în condițiile în care politica fiscală rămâne una relaxată, cu un deficit bugetar ridicat. Și deficitul extern rămâne o sursă de îngrijorare pentru banca centrală, așa cum este și creșterea de două cifre a salariilor, mai ales din sectorul public.
Banca centrală estimează că economia crește peste potențial în acest an, cu o cerere excedentară. În 2024 și 2025 se așteaptă la o accelerare mai rapidă decât estima anterior a dinamicii produsului intern brut, de la nivelul de 2,1% din 2023. Conduita politicii fiscale, adică deficitul bugetar ridicat (estimat de Consiliul Fiscal la peste 6% din PIB în acest an) și fondurile PNRR trag în sus creșterea economică.
„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit ușor peste așteptări în 2023, creșterea economică este așteptată să accelereze progresiv în 2024 și 2025, și ceva mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, în condițiile temperării inflației și ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere foarte lentă a excedentului de cerere agregată, mai ales pe parcursul anului 2025, și menținerea acestuia la o valoare semnificativă la finele orizontului prognozei, au punctat unii membri ai Consiliului”, arată minuta deciziei de politică monetară din luna mai, la care BNR a menținut rata cheie la 7% pe an, împotriva așteptărilor analiștilor.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara recent că deficitul bugetar ridicat reprezintă și o sursă de inflație și că este nevoie de o consolidare bugetară.
BNR vorbește, ca de obicei în ultima vreme, de riscuri și incertitudini crescute ce decurg din politica fiscală și de venituri, „având ca surse în 2024 rezultatul execuției bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor”.
„Dincolo de acest orizont de timp, riscurile crescute sunt asociate însă măsurilor fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în vederea realizării corecției fiscale și a poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE, au susținut membrii Consiliului”, se arată în minută.
Referitor la salarii, BNR remarcă creșterea de două cifre a salariului mediu brut nominal și creșterea costurilor unitare cu forța de muncă. De asemenea, BNR remarcă faptul că piața muncii nu se mai detensionează – crește numărul de salariați din economie, șomajul a scăzut și intențiile de angajare au crescut.
„Evoluțiile în ansamblul lor au fost considerate preocupante de către membrii Consiliului, având în vedere potențialele efecte exercitate astfel asupra inflației viitoare – atât prin intermediul cererii, cât și pe calea costurilor salariale -, dar și asupra competitivității externe”, arată BNR.
BNR se așteaptă ca deficiențele structurale din piața muncii, dar „mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public și noua majorare preconizată a salariului minim brut” să pună presiune suplimentară pe creșterea salariilor din mediu privat.
Creșterea costurilor cu forța de muncă este așteptată de BNR să se transmită, cel puțin parțial, în prețurile de consum, favorizată de situația cererii de consum pe unele segmente.
De altfel, BNR remarcă din nou accelerarea consumului privat, vizibil și în datele cu frecvență ridicată, cum sunt cele referitoare la comerțul cu amănuntul.
„S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populației este anticipat să redevină în acest an și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în condițiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației”, arată BNR.
La creșterea economică ar urma să contribuie și investițiile, însă mai puțin decât în 2022-2023.
Dinamica trimestrială a PIB (serie ajustată) a accelerat de la o contracție de 0,6% la o creștere de 0,5% în primul trimestru din acest an, în timp ce dinamica anuală s-a comprimat de la 3% la 0,1%. Cei mai mulți analiști văd creșterea la 2,5%+ în acest an – BNR nu face publice prognozele de creștere.
Banca centrală remarcă o nouă deteriorare a poziției externe, după o relativă îmbunătățire anul trecut, în condițiile persistenței deficitului comercial, mai ales ca urmare a creșterii consumului, care generează o cerere mai mare de importuri.
„(...) evoluția exportului net este așteptată să redevină semnificativ mai contracționistă în 2024 decât s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB să rămână negativ în 2025, în condițiile revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent își va încetini probabil puternic corecția descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 și se va menține, în consecință, mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului”, se arată în minută.
Deficitul de cont curent din primul trimestru a fost de aproape 4 miliarde de euro, practic la același nivel din 2023, fiind acoperit doar pe jumătate de intrări de investiții străine directe.
BNR a revizuit în creștere, la 4,9%, prognoza de inflație pentru acest an.
