Acționarii băncilor sunt chemați de BNR să suporte șocul prefigurat pentru economie al epidemiei de coronavirus. Recomandarea este să nu distribuie dividende și să capitalizeze profiturile pentru anul 2019, în sensul unei strategii promovate și de la nivelul Băncii Centrale Europene. BRD, ING și Raiffeisen Bank au anunțat deja că nu vor acorda dividende și este de urmărit în ce măsură Banca Transilvania va reveni asupra propunerii inițiale de distribuire a unor dividende însumate de 600 milioane lei. „Este în interesul băncilor să aibă suficient capital”, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.
În condițiile în care se prefigurează că sistemul bancar românesc va avea o diminuare a fluxului de numerar din economia reală urmare a promovării unui act normativ care permite o amânare a plății ratelor bancare, recomandarea de la Banca Națională a României pentru instituțiile de credit din sistem este să nu distribuie dividende din câștigurile aferente ale anului trecut pentru a-și întări structura de capital înaintea unei perioade care se întrevede a fi dificilă.
„Este o recomandare și nu o cerință de îndeplinit”, a specificat în cadrul unei teleconferințe Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. „Este în interesul lor să aibă suficient capital pentru a-l aloca în cel mai bun mod pe care îl consideră”, a adăugat acesta.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Demersul de la BNR vine în contextul în care și Banca Centrală Europeană a lansat o astfel de recomandare pentru instituțiile de credit din zona euro și la care se pliază tot mai multe bănci.
Este o politică ce are impact și pe piața românească. După ce Société Générale a devenit a 3-a banca din sistemul de credit francez care a sistat plata dividendelor și instituția de credit deținută în România, BRD Groupe Société Générale (BRD), a modificat convocatorul pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 23 aprilie, renunțând la dividendul brut de 1,64 lei/acțiune, cu randament net de 2 cifre și trecând la rezultatul reportat întreaga sumă de 1,53 miliarde lei alocată conform propunerii anterioare pentru plata dividendelor. Raiffeisen Bank și-a notificat, de asemenea, acționarii că nu va acorda dividend din câștigul aferent anului 2019. Și ING a anunțat că suspendă plata dividendelor.
Recomandările de la băncile centrale vin în sensul unei întăririi a structurilor de capital ale băncilor înaintea unei perioade anticipată a fi de recesiune în urma epidemiei de coronavirus și a măsurilor de răspuns care presupun restricții de circulație și închideri parțiale ale economiilor, dar în întâmpinarea unor voci din piețele financiare internaționale, unde persoane cu mare experiență pe Wall Street, în administrațiile publice sau în mediul corporativ amintesc faptul că în capitalism sunt acționarii sunt cei care trebuie să asigure baza de capital companiilor pe care le dețin pentru a trece și peste etapele de criză. În contextul solicitărilor pentru ajutoare de stat s-au înmulțit numărul criticilor față de politica de decapitalizare a companiilor promovată în ultimii ani prin dividende generoase și programe de răscumpărare ale acțiunilor proprii derulate la prețuri din ce în ce mai mari.
David Stockman, fost oficial al Adminstrației Ronald Reagan și care a ocupat poziții de top în instituții majore de pe Wall Street, precum Salomon Brothers și Blackstone Group, afirma că este o glumă că secretarul Trezorerie SUA Steven Mnuchin vrea să acorde asistență de lichiditate companiilor aeriene, în condițiile în care numai United Airlines a avut în ultimii 4 ani cashflow pozitiv de 6,4 miliarde dolari și a distribuit către acționari 7,3 miliarde dolari sub formă de operațiuni de buyback și dividende.
Now comes the Great Covid-19 raid on the Treasury. Mnuchin offers "liquidity help" to airlines. Is he kidding? United had $6.4 B of free cash flow in last 4 yrs. & sent $7.3B in stock buybacks & dividends to Wall Street. So no cheap money from Uncle Sugar! https://t.co/NDpeEfgwPO
— David Stockman (@DA_Stockman) March 14, 2020
La jumătatea lunii trecute, cele mai mari bănci de pe Wall Street au anunțat că suspendă programele de răscumpărare de acțiuni, după ce un prim semnal în acest sens venise de la JP Morgan Chase. Argumentul sistării operațiunilor este același cu cel oferit de BNR și de alte autorități de politică monetară. „Decizia cu privire la programele de buyback este în acord cu obiectivul nostru colectiv de folosi o parte semnificativă din capital și lichiditate pentru a asigura sprijin maxim persoanelor individuale, firmelor mici și economiei în general prin intermediul creditării și a altor servicii importante”, spunea comunicatul Financial Services Forum, organizație din care fac parte 8 mari instituții bancare americane, respectiv Bank of America, Bank of New York Mellon, Citigroup, Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, State Street și Wells Fargo. Entitățile spun că decizia este în acord cu măsurile preconizate pentru sistemul financiar de Rezerva Federală Americană, a Adminstrației Prezidențiale și a Congresului.
Într-o comunicare publică de ieri, guvernatorul Băncii Naționale a României afirma că vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit. “În prezent nu se manifestă blocaje în asigurarea cererii de numerar în lei. BNR recomandă, totuși, ca în această perioadă întreprinderile și populația să folosească în cea mai mare măsură posibilă instrumentele de plată fără numerar”, afirma Isărescu.
BNR a luat decizii impotante la jumătatea acestei luni pentru a asigura funcționarea în condiții de lichiditate adecvată a sistemului bancar românesc. Dobânda la facilitatea Lombard prin care băncile comerciale pot accesa lichiditate de la banca centrală a fost redusă la 2,5%, de la 3,5%, BNR a deschis piața pentru operațiunile repo, a redus cerințele pentru rezervele minime obligatorii, a lansat propriul program de achiziții de titluri de stat în piața secundară și și-a anulat calendarul întâlnirilor Consiliului de Administrație pentru a avea flexibilitate și a putea interveni atunci când este nevoie.
„Măsurile au fost necesare pentru a asigura și ameliora lichiditatea în piața secundară de obligațiuni și, de asemenea, pentru a ajuta la finanțarea economiei reale”, spune și Popa din boardul BNR. „Suntem aici să asigurăm lichiditate și piața funcționează normal.”
Banca centrală a contribuit la asigurarea cadrului legal pentru a permite amânarea plăților ratelor bancare, dând cale liberă băncilor la utilizarea tampoanelor de risc sistemic pentru a face față impactului negativ preconizat în urma acestor întârzieri.
Nu mai puțin de 70% din bănci au inidicatorul de lichiditate peste nivelul de 200%, rata de solvabilitate medie este de 80%, raportul dintre credite în valută și cele în moneda națională este în oglindă față de 2007-2008, cu 2 treimi împrumuturi în lei și doar o treime contractate în monede străine, iar la fiecare 100 de lei în depozite sunt în echivalent doar 75 de lei plasați sub formă de credite, comparativ cu procentajul supraunitar al plasamentelor de acum 12-13 ani.
„Sectorul bancar este mai bine pregătit să ia în piept situația actuală”, spune Popa de la BNR, care până la preluarea mandatului în board a avut pe mână banii de pensionare a milioane de români fiind manager la fondurile de pensii administrate NN. „Suntem aici să ajutăm, suntem la datorie. Mai mult de 50% din angajații băncii lucrează de acasă, dar lucrează. Muncim toți să facem față acestei furtuni. Sunt înclinat să fiu optimist și sunt optimist”, a conchis acesta.
