BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat, iar deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Economiștii BCR vin cu o nouă revizuire în jos a perspectivei de creștere economică, în condițiile în care se așteaptă și ca economia zonei euro să scadă cu 3,5% în acest an, o cădere apropiată nivelului de 4,5% înregistrat în criza din 2009.
“Previziunile economice sunt supuse unui mare grad de incertitudine în aceste zile ce țin de durata și severitatea epidemiei Covid-19 și de comportamentul consumatorilor post-criză. Carantina impusă în lupta cu coronavirusul a dus, cel mai probabil, la mari pierderi în majoritatea sectoarelor economice”, arată analiștii BCR Ciprian Dascălu și Dorina Ilașco.
Produsul intern brut ar urma să scadă cu 15,2% în trimestrul 2 și să revină pe o creștere rapidă de 12,8% în trimestrul 3, ca urmare a reluării treptate a activității. Creșterea în 2021 ar urma să fie de 3,9%, cifra fiind generată și de efectul statistic de bază favorabil, după o contracție de 4,7% în 2020.
“Recuperarea totală se va întinde pe mai multe trimestre, în condițiile în care unele companii nu vor supraviețui șocului și altele vor avea nevoie de timp pentru a ajunge la capacitate și pentru a relua procesul de angajare. Astfel, ne așteptăm ca șomajul să devină persistent (sticky) și ca recuperare locurilor de muncă să dureze mai mult de un an”, arată economiștii BCR.
Produsul intern brut ar urma să scadă și în termeni nominali în 2020 cu 14,5 miliarde la 1039,4 miliarde de lei, ceea ce este o veste foarte proastă pentru finanțele publice, Guvernul așteptând ca măcar inflația generală din economie să acopere o parte din creșterea nominală a cheltuielilor.
Scăderea PIB va duce la o creștere a deficitului cu circa 2,8 puncte procentuale, la care se adaugă în 1,5 puncte procentuale din creșterea cheltuielilor, în timp ce economiile n-ar putea depăși 0,6 pp din PIB. Deficitul bugetar ar ajunge astfel la 7,3% din PIB, arată BCR. Datoria publică ar crește cu 6,1 pp la 41,5% din PIB.
În acest context crește riscul retrogradării României la categoria junk de către agențiile de rating, arată BCR, în condițiile în care țara era oricum monitorizată pentru situația fiscală precară înainte de declanșarea epidemiei.
Rata șomajului ar urma să crească de la 3,9% la finele anului trecut la 10,9% la finele lui 2020. În 2021 șomajul ar urma să scadă la 6,3%. BCR a revizuit în scădere prognoza de inflație de la 3,4% la 2,8%, mai ales ca urmare a ieftinirii petrolului. Inflația de bază se va menține ridicată, la 3,8%, ca urmare a dereglării lanțurilor de producție.
Banca centrală a anunțat în premieră măsuri de relaxare cantitativă și a redus dobânzile, cu promisiunea că va furniza lichiditate pentru sistemul bancar.
“Pare dificil pentru BNR să controleze leul în timp ce injectează lichiditate prin QE. Credem că banca centrală are armamentul pentru a trece peste criza curentă. O corecție a contului curent va duce la o scădere a presiunii pe leu”, arată analiștii BCR.
BCR estimează la 4,9 lei/euro cursul la finele anului, față de 4,87 anterior și o scădere a deficitului de cont curent de la 4,7% la 3,5%.
Previziunile BCR s-au înrăutățit pe măsura extinderii epidemiei
