Magistrații au anulat o decizie ASF de retragere a autorizației fostului șef Euroins pentru că instituția a trimis notificări "În atenția conducerii executive", și nu directorului general

Curtea de Apel București (CAB) și-a motivat o hotărâre de anulare a unei decizii a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), prin care a fost retrasă autorizația fostului șef Euroins Mihnea Tobescu, sancțiune anunțată la 1 octombrie 2020, prin faptul că instituția nu l-a informat în mod expres pe fostul director general al asigurătorului, notificările fiind trimise "În atenția conducerii executive".

Tobescu a obținut însă în instanță și suspendarea deciziei ASF, cu posibilitate de recurs, pe care arbitrul asigurărilor l-a înaintat la instanța superioară.

"Mențiunea "În atenția conducerii executive" nu poate fi interpretată neîndoielnic în sensul că s-ar adresa și reclamantului (Mihnea Tobescu - n.r.), cât timp destinatarul rezultă fără echivoc, conform celor menționate. În plus, în baza articolului 163, aliniatul18, indice1 și aliniatul 18 indice 2 din Legea 237/2015 era necesară identificarea persoanei reclamantului, în calitate de destinatar al notificării, nefiind suficientă mențiunea generică "În atenția conducerii executive". De aceea, Curtea de Apel București apreciază că au fost încălcate dispozițiile imperative ale articolului 163, aliniatul18, indice1 și aliniatul 18 indice 2 din Legea 237/2015, încălcare ce atrage nulitatea Deciziei ASF nr. 1139/28.09.2020", se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București.

CITEȘTE ȘI Incendiile au provocat două treimi din top 50 daune achitate în baza asigurărilor pentru locuințe

Magistrații au mai constatat că, din analiza deciziei contestate, rezultă că ASF se referă exclusiv la activitatea societății, fără nicio mențiune la persoana reclamantului.

"Or, potrivit articolului 163, aliniatul 19 din Legea 237/2015, regimul contravențiilor prevăzute în această lege se completează cu prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Prevederile articolului 1 din OG nr. 2/2001 stipulează că: "Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București". Prin urmare, nu orice faptă poate constitui substanța materială a unei contraventii, ci numai aceea care prezintă trăsăturile specifice pentru existența contravenției și anume: fapta să fie săvârșită cu vinovăție, fapta să fie stabilită și sancționată ca atare prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau după caz prin hotărâre a Consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului, municipiului Bucuresti, a Consiliului Judetean ori a Consiliului General al Municipiului București. Răspunderea contravențională este o răspundere bazată pe răspunderea din culpă (vinovație), nefiind vorba de o "răspundere obiectivă". Având în vedere principiul răspunderii personale al contravenientului, care derivă din textul de lege mai-sus citat, care impune ca fapta să fie săvârșită cu vinovăție pentru a constitui contravenție, Curtea de Apel București constată că în cuprinsul Deciziei nr. 1138/28.09.2020, filele 28-30, nu se face nicio referire la vreo faptă care să fi fost săvârșită, în nume personal, de către reclamant, în tot cuprinsul deciziei făcându-se referire exclusiv la societate", se mai spune în motivare.

instanța mai constată că ASF nu a identificat identificat elementul material (modalitatea) prin care Mihnea Tobescu a săvârșit presupusa faptă contravențională.

"Faptul că are calitatea de director general al societății nu are nicio relevanță în materie contravențională având în vedere principiul răspunderii personale și personalitatea juridică de care beneficiază Euroins România. (...) Neexistând nicio motivare a faptei prin raportare la conduita personală a reclamantului, pentru a se verifica dacă fapta a fost săvârșită cu vinovăție de către acesta, Curtea apreciază că decizia atacată a fost emisă în mod nelegal, iar lipsa motivării actului sancționator se sancționează cu nulitatea absolută. Existența celor două motive de nulitate a Deciziei ASF nr.1138/28.09.2020 face superfluă examinarea celorlalte motive de nelegalitate, de vreme ce examinarea acestora nu schimbă soluția în privința cererii de anulare", se mai arată în motivarea deciziei, care poate fi atacată cu recurs.

CITEȘTE ȘI Piața asigurărilor crește, dar cu un ritm mai scăzut. City și Euroins și-au sporit cota pe segmentul RCA. Ponderea brokerilor a scăzut

Potrivit ASF, "includerea sumei de 50 milioane lei în fonduri proprii, fără deținerea unor documente justificative, aspect reflectat în supraestimarea fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate cu suma de 50 milioane lei și a fondurilor proprii eligibile să acopere cerința minimă de capital cu suma de 19.887.936,69 lei, implicit în supraestimarea indicatorilor de solvabilitate (gradul de acoperire al SCR raportat de societate este 122%, recalculat fiind de 100,1%, iar gradul de acoperire al MCR raportat este 243%, recalculat fiind de 223% și care nu cuprinde celelalte două elemente cu impact asupra indicatorilor de solvabilitate, notificate societății cu Adresa nr. SA-DSC/3296/14.09.2020), conduce la concluzia influenței susceptibile de a aduce atingere unei administrări corecte și prudente a societății, săvârșită de către conducerea acesteia".

CITEȘTE ȘI ASF prezintă motivele pentru care a sancționat Omniasig, Grawe și Groupama

Față de cele de mai sus, se spune în decizia ASF, se constată că Euroins ar fi înregistrat și raportat în mod eronat elementele de fonduri proprii constând în capital social, nerespectând cerințele legale în vigoare cu privire la modul de întocmire și completare a machetei S.23.01.01 - Fonduri proprii prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (CE) 2015/2.450 al Comisiei din 2 decembrie 2015 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește procedurile, formatele și machetele raportului privind solvabilitatea și situația financiară în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului, raportat la prevederile articolului 1, aliniatul (3), litera c) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 21/2016 privind raportările referitoare la activitatea de asigurare și/sau reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, și la articolului 72 din Regulamentul delegat (UE) 35/2015.

"Fapta constituie contravenție în conformitate cu prevederile articolului 163, aliniatul (1), litera a) și r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit articolului 25, aliniatul (1) din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare, conducerii societăților îi revine răspunderea privind respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare. Totodată, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 21/2016, cu modificările și completările ulterioare, "membrii conducerii executive a entității raportoare răspund pentru caracterul complet, corect și conform cu realitatea și cerințele prevederilor legale al raportărilor transmise A.S.F.", se mai spune în decizie, disponibilă AICI.

CITEȘTE ȘI Americanii de la MassMutual intră pe piața din România

La 1 octombrie 2020, ASF a anunțat că, în urma activității de supraveghere realizată asupra elementelor incluse în raportările transmise de societate pentru data de 30 iunie 2020, a fost constatată o serie de deficiențe cu privire la modul de calcul al rezervelor tehnice constituite, în conformitate cu cerințele legislației Solvabilitate II (Legea nr. 237/2015), precum și cu privire la modul de determinare și de raportare a elementelor de fonduri proprii de bază ce acoperă cerința de capital de solvabilitate și cerința minimă de capital.

"Conform prevederilor legale, pentru deficiențele constatate A.S.F. a aplicat următoarele măsuri: sancționarea societății cu amendă în sumă de 1,5 milioane de lei; sancționarea Directorului General și a Directorului Executiv cu amendă în sumă de 100.000 de lei fiecare și retragerea aprobărilor acordate de către ASF", se spune într-un comunicat al instituției.

CITEȘTE ȘI Zipper Services și Bithat Solutions vor furniza FGA un sistem informatic destinat gestiunii datelor

Tobescu a mai fost amendat cu amendă de 100.000 lei în luna iulie 2020 pentru neîndeplinirea la termenele scadente a unora dintre obligațiile prevăzute în planul de măsuri stabilit în sarcina societății prin Decizia nr. 199/20.02.2020 pentru Euroins România. Șeful Euroins a contestat amenda, dar judecarea dosarului a fost suspendată până la soluționarea definitivă a altui litigiu, care în prezent se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fostul șef al Euroins a fost sancționat cu amendă 50.000 lei și în 2013, după ce instituția  "a constatat întârzieri la plata daunelor către păgubiți și diminuarea nejustificată a despăgubirilor acordate acestora". Mai multe detalii AICI.

CITEȘTE ȘI Grupul olandez NN, lider local pe segmentul polițelor de viață, intră în România și pe segmentul asigurărilor de locuință

Tobescu a preluat conducerea Euroins în 2012 și a fost înlocuit de Tanja Blatnik în luna mai a acestui an.

Euroins a fost înființată în 1994 sub denumirea Asitrans și practică doar asigurări generale.

Din 2007, asigurătorul român este controlat de Euroins Insurance Group PLC – 98,5%.

Capitalul social se ridică la 532,82 milioane de lei, conform datelor din raportul anual.

Asigurătorul are peste 1,8 milioane de clienți activi, o rețea de 48 de agenții, mai mult de 500 de angajați și un portofoliu de peste 60 de produse de asigurare.

În 2020, subscrierile asigurătorului au depășit 1,3 miliarde de lei, rezultat care a plasat Euroins pe locul 4 în ierarhia de profil.