Pentru piețele bursiere, săptămâna a început cu randamentele excelente de anul trecut, a continuat cu creșteri în prima zi de tranzacționare din 2020 și s-a încheiat vineri cu corecții, după ce președintele american Donald Trump a ordonat un atac aerian asupra Irakului.
Atacul de pe aeroportul internațional din Bagdad l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani, despre care Trump a afirmat că, într-o perioadă lungă de timp, a complotat, ucis și rănit mii de americani, adăugând că ar fi trebuit eliminat în urmă cu mulți ani. Evenimentul a declanșat temeri că Iranul va riposta împotriva țintelor israeliene și americane, cu atât mai mult cu cât liderul suprem, ayatolahul Ali Khamenei, a promis represalii dure asupra Statelor Unite ale Americii (SUA).
Pe Wall Street, la evoluțiile de vineri a contribuit și scăderea surpriză, la cel mai redus nivel din ultimii zece ani și jumătate, a indicatorului manufacturier PMI (47,2), mult sub așteptările pieței (49,0) și sub cifra de luna trecută (48,1), ceea ce poate ridica mari semne de întrebare privind recuperarea producției din acest an. Minusurile de la finalul zilei n-au putut anula însă câștigurile din prima sesiune a anului, care au dus principalii indici bursieri americani la noi maxime istorice (DJIA 28.870 puncte, S&P500 3.258 puncte, NASDAQ 9.092 puncte), după un 2019 cu randamente excepționale. În privința companiilor listate, foarte mult a pierdut General Motors (-2,84%), dar este de remarcat câștigul Tesla (+2,96%), care se adaugă celui de joi (+2,87%), când au crescut și acțiunile gigantului tehnologic Apple (+2,28%), ce au atins pentru prima dată în istorie nivelul de 300 dolari, ceea ce înseamnă că cea mai mare companie listată pe Wall Street valorează 1,33 trilioane dolari.
Evenimentele din Orientul Mijlociu au afectat vineri și piețele de capital europene, corecțiile anulând aici mare parte din câștigurile de joi, când acțiunile și-au reluat creșterile pe fondul optimismului privind atenuarea disputelor comerciale dintre Washington și Beijing, după ce președintele Trump a declarat marți că prima fază a acordului comercial cu China va fi semnată pe 15 ianuarie la Casa Albă, chiar dacă detaliile acordului nu sunt în totalitate clare. La sentimentul pozitiv din piețe a contribuit și decizia Băncii Populare Chineze (PBOC) de a reduce, începând cu 6 ianuarie, ratele rezervelor minime obligatorii pentru băncile comerciale cu 50 puncte de bază, mișcare menită să susțină dezvoltarea economiei reale și scăderea costurilor de finanțare. Principalii indici bursieri europeni se mențin însă în apropierea maximelor istorice, unde au ajuns după raliul puternic de anul trecut, unul mult mai bun decât 2018, când nursele europene au avut cea mai slabă evoluție din ultimii zece ani. Pe parcursul anului, acțiunile au fost impulsionate și de noile măsuri de stimulare anunțate atât de Banca Centrală Europeană (BCE), care a redus în septembrie dobânda la facilitatea de depozit la un minim record și a reluat achizițiile de active, cât și de Rezerva Federală (FED), care a redus dobânzile de trei ori consecutiv.
Pe Bursa de la București (BVB) investitorii n-au revenit din vacanța prelungită astfel încât, după cum era de așteptat, prima ședință din 2020 a fost una lipsită de interes, cu volume de tranzacționare foarte reduse (3,38 milioane euro) și scăderi ale cotațiilor, după un 2019 care s-a încheiat la valori maxime ale ultimilor ani și randamente excelente pentru principalii indici locali (BET +35%, BET-FI +37%, BET-NG +30%). Nici o surpriză în topul lichidității, unde am regăsit acțiunile obișnuite, respectiv Fondul Proprietatea (FP -0,83%), Banca Transilvania (TLV -0,39%), Romgaz (SNG -0,67%), BRD Groupe Societe Generale (BRD -1,52%) și OMV Petrom (SNP 0,00%).
S-a încheiat o săptămână în care dolarul (USD) s-a depreciat în raport cu monedele de refugiu, yenul japonez (JPY) și francul elvețian (CHF), câștigând însă teren față de restul valutelor importante, excepția fiind dolarul canadian (CAD), care își continuă astfel evoluția excelentă de anul trecut, când s-a apreciat (+30%) față de toate monedele majore, fiind performera anului, la capătul opus aflându-se moneda unică europeană (EUR -25%). Leul a început anul pe creștere, cursul stabilit vineri de Banca Națională a României (BNR) pentru EUR/RON fiind de 4,7789, după ce trei zile de mici scăderi au dus cotația chiar la 4,7720.
În contextul temerilor privind o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, cotațiile petrolului au crescut vineri cu peste 3%, la cel mai ridicat nivel al ultimelor 3 luni și jumătate. Astfel, WTI Crude a revenit la peste 63 dolari pe baril iar Brent la peste 69 dolari pe baril, cifre atinse la jumătatea lunii septembrie, după afectarea temporară a unor capacități saudite de producție, în urma unui atac cu drone atribuit rebelilor din Yemen susținuți de Iran. De remarcat că anul trecut cotațiile țițeiului au înregistrat creșteri de peste 30%, prin care au recuperat jumătate din prăbușirea din trimestrul patru din 2018. Și aurul a început anul în forță, câștigul din primele două zile accelerând raliul început acum două săptămâni, care a dus prețul la 1550 dolari pe uncie, zona maximelor din aprilie 2019, cele mai mari din ultimii șase ani și jumătate.
