Sistemul sanitar va înregistra în perioada următoare schimbări semnificative, în parte ca urmare a implementării PNRR: vor fi introduse criterii de calitate pe care trebuie să le respecte spitalele, dar și medicii, și în funcție de care va fi stabilită și finanțarea fiecărei unități, prevenția va fi acoperită din fonduri publice în cazul unor boli cronice, va fi înființată o structură națională care să se ocupe de centralizarea nevoilor de finanțare a sistemului și vor fi înlăturate sponsorizările primite de medici de la mediul privat, a anunțat Manuela Guia, Managing Partner, Guia Naghi și Partenerii, la videoconferința Profit Health.Forum.
Videoconferința a fost organizată împreună cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), GNP Guia Naghi & Partners și Nordis Group, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
“Drumul este lung, însă au fost începute măsuri pe 3 piloni importanți: eficientizarea și creșterea calității serviciilor medicale în spitalele publice, măsuri utile în privința prevenției, diagnosticului timpuriu și solutionarea anumitor probleme pentru pacienți în etapa prespitalicească, respectiv informarea corectă și în timp real a pacienților”, a declarat Guia.
În privința primului pilon, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – care pentru sistemul medical va aloca un total de 2,5 miliarde euro – prevede o finanțare de 70 milioane euro strict pentru găsirea și implementarea unor soluții de finanțare a spitalelor pe criterii de calitate, mai degrabă decât de cantitate, ca până în prezent.
Până la finele anului ar urma să fie înființat un fond național pentru calitatea serviciilor medicale. Într-o primă fază vor fi stabiliți indicatorii care să măsoare reușitele fiecărui spital și să lege aceste măsurători de finanțarea de care ar beneficia spitalul respectiv.
Câteva exemple concrete sunt timpii de așteptare pentru pacienți, scăderea infecțiilor nazocomiale și a efectele adverse.
Ca orizont de timp, până la finele anului ar urma să fie stabiliți acești indicatori și platformele necesare pentru ca spitalele să poată face raportările.
Programul va avea o etapă-pilot, cu câteva spitale, și va fi extins până la sfârșitul anului viitor la nivelul tuturor spitalelor publice, pentru ca în 2024 să fie incluse și clinicile și cabinetele medicilor de familie.
Proiectul implică și o evaluare a calității serviciilor la nivelul fiecărui medic, fiind prevăzută o sumă de peste 50 de milioane de euro pentru pregătirea profesională continuă.
“Se preconizează ca până la sfârșitul anului 2024 să fie funcționale 9 centre de dezvoltare a abilităților și activităților legate de instruirea a peste 1.000 de medici. Suplimentar, un sistem de indicatori de performanță va motiva mai bine medicii care doresc să facă performanță să rămână în România”, a completat avocata.
Tot PNRR introduce metode de degrevare a spitalelor, pentru cazurile care pot fi tratate timpuriu, înainte ca pacienții să fie nevoiți să ajungă în spital.
CNAS va putea acoperi anumite acțiuni de prevenție, din fonduri publice, după ce în contractul cadru vor intra și servicii de prevenție și diagnosticare timpurie, în special în cazul bolilor cronice cu impact major asupra sănătății publice, precum diabetul, cancerul sau afecțiunile cardiologice.
Alte schimbări vizează medicii de familie, cărora le revine sarcina de a diagnostica din timp și urmări afecțiunile – există o finanțare de peste 300 milioane euro, tot în PNRR, pentru modernizarea și dotarea cu echipamente a 3.000 de cabinete, în 2023.
Planul completează sistemul sanitar cu unități medicale mobile, utile în regiunile greu accesibile, și prevede de asemenea înființarea unei autorități naționale care să centralizeze nevoile de investiții la nivelul spitalelor publice, a clinicilor și cabinetelor de medicină de familie. Pentru această instituție însă – care ar urma să fie similară ca atribuții Companiei Naționale de Investiții (CNI), dedicată însă desigur sistemului medical – orizontul de timp în care va fi complet operațională este mai lung, 2026-2027.
Tot în domeniul prevenției, o schimbare adusă Planului național de cancer vizează extinderea activității de screening acoperită prin programul național de sănătate cu două noi afecțiuni, cancerul de sân și cel colorectal, acestea adăugându-se cancerului de col uterin acoperit în prezent. În plus, din 2023 vor fi acceptate și testările genetice.
Ultimul palier din lista celor trei pe care s-a axat discursul Manuelei Guia se referă la dreptul pacienților de primi informații corecte, complete și în timp real, unde legislația actuală are “o problemă supărătoare”: interdicția publicității la medicamentele eliberate cu prescripție medicală (justificată) este extinsă în practică și asupra publicității la medicamente în online sau pe platformele de social media.
Astfel, dacă o companie privată vrea să deruleze, cu finanțare proprie, o campanie de informare cu privire la formele de manifestare a unor boli, la cauzele lor, la formulele de tratament eficiente etc trebuie să parcurgă un proces dificil de autorizare, care poate dura mai bine de 30 de zile.
Pot fi aprobate astfel de campanii doar pentru presa scrisă, radio și tv, nu și în social media, unde de la începutul pandemiei a fost propagat mult fake-news, dezinformare sau pseudoștiință, a spus Guia. Urmarea a fost că pacienții de bună credință au avut o singură sursă de informare – părerile nespecialiștilor, sau campanii “seci și fixe” doar la radio și tv, cărora le lipsesc viteza de reacție la nivelul de dezinformare care se petrece în mediul online.
Guia a vorbit și despre sponsorizările primite de medici.
“În 2024 ar trebui să se înlăture eventuale sponzorizări pe care medicii specialiști le primesc de la mediul privat. Din punct de vedere legal, și în comparație cu alte state mai avansate în acest sens - un model funcțional ar putea fi acela prin care se dublează finanțarea publică prin centre de pregătire profesională continuă cu finanțarea privată acordată de pildă ONG-urilor care vor organiza în continuare evenimente, conferințe prin care medicilor să le fie aduse la cunoștință cele mai noi evoluții în știința medicală”, a mai spus Guia.
