Reducerea salariilor medicilor în 2010 s-a făcut simțită în pandemie prin lipsa de personal necesar pentru a trata pacienții, a declarat, în deschiderea Profit Health Forum, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat. Acesta a arătat că există spitale de urgență care au doar 100 paturi cu oxigen, din 500-600, iar autoritățile nu au alocat niciodată bani pentru stocuri medicale. Arafat a mai spus că, în urma unui exercițiu efectuat pe perioada deținerii președinției UE, România a avertizat că Europa nu este pregătită să facă față unui dezastru sanitar.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Bristol Myers Squibb și Nordis Group, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Șeful DSU a arătat că ”pandemia a fost pentru noi și rămâne școală despre modul în care trebuie să ne organizăm să devenim mai rezilienți și să rezolvăm unele probleme din timp, să nu așteptăm să mai vină un dezastru ca să spunem că uită-te nu am învățat nimic de la dezastrul trecut”.
Arafat a subliniat că o lecție importantă a fost învățată acum, ca efect al crizei economice din 2010-2011 când au fost scăzute cu 25% salariile bugetarilor, inclusiv ale medicilor.
”O singură lecție tragem din criza economică de atunci: nu mai atingeți sistemul sanitar chiar în perioada unei crize economice. Noi in timpul crizei economice din 2010-2011 am făcut niște greșeli mari care au dus la pierdere foarte mare de personal către alte țări, reducerea salariilor peste noapte cu 25% fără să discutăm cu medicii tineri care aveau credite fără să vedem care este situația reală a lor și cum putem să-i sprijinim. (...)
Cele mai mari pierderi de personal și impact le-am avut atunci și pot să spun că, pe domeniul medicinii de urgenț,ă am pierdut sute de specialiști, care sunt acum în Marea Britanie, în Belgia, în Franța, în Irlanda, în Germania și care au plecat pentru că nu mai puteau, modul în care au fost tratați atunci și modul în care au fost loviți prin reducerea respectivă.
Criza economică din 2010-2011 a avut impactul ei asupra pandemiei de acum. N-am găsit destui anesteziști, n-am găsit destui medici de urgență, n-am găsit destul personal”, a arătat Raed Arafat.
Arafat a mai spus că, deși a vorbit de stocuri medicale inclusiv în anii 2010-2011 și a încercat să realizeze un stoc, autoritățile sanitare au fost oprite tot din considerente financiare, iar în 2018-2019 au fost trimise adrese din nou, dar nu s-a luat în serios crearea de stocuri pentru creșterea rezilienței în sănătate.
”Singurul stoc pe care am reușit să-l creăm a fost în 2015, în perioada Ebola, când am primit de la guvern o sumă de bani pentru un stoc, iar în 2019 a venit un audit și ne-a acuzat că am cheltui banii degeaba pentru că am făcut un stoc care nu a fost folosit. Culmea este că după două luni de la auditul respectiv noi am folosit ce rămăsese din stocul de la Ebola pentru spitale în primele zile de pandemie, pentru protecție”, a amintit Arafat.
Acesta a pledat totodată pentru schimbarea modului de organizare a sistemului medical, inclusiv în privința resursei umane, dincolo de finanțare.
”De acum trebuie să ne gândim că medici alocați la numărul de paturi nu mai merge. Trebuie activitatea să determine numărul medicilor care trebuie să fie într-un spital, trebuie să acceptăm redundanța, trebuie să acceptăm că nu mai merge gândirea că ce venituri face o secție înseamnă că este eficientă, dacă nu face venituri înseamnă că nu eficientă, că o secție care se ocupă de cazuri foarte critice și trebuie să facă pierderea asta nu înseamnă că este foarte ineficientă și trebuie să-i dăm în cap șefului secției dacă el se ocupă de cazuri extrem de grele, care nu sunt finanțate corect. Într-o secție de ATI, de exemplu, preferabil să am câțiva medici și asistenți în plus decât să fiu la limită pentru activitatea zilnică sau să-i am în minus”, a afirmat ședul DSU.
El a adăugat că nu mai trebuie considerat că un spital cu gradul de ocupare de 90-95%, cu rulaj foarte mare, înseamnă un spital eficient.
”Acuma cred că trebuie să ne gândim că un spital eficient este un spital în care mai rămâne în el inclusiv un număr de paturi de rezervă, un număr de locuri de rezervă, inclusiv locuri de terapie intensivă, locuri pe oxigen, locuri care să ne permită să creștem capacitatea imediat. (...) De exemplu, nu mi-a venit să cred când auzeam unele spitale care au 500-600 de paturi ne ziceau: da, dar am numai 100 cu oxigen, restul sunt fără oxigen. Adică sunt paturi de hotel, se doarme acolo pentru a fi investigat bolnavul, dar bolnavul nu are nici oxigen nici nimica! Ce caută paturi într-un spital de urgență care nu au oxigen? Înseamnă că e o problemă în concept, e o problemă în modul în care tratăm, un bolnav trebuie să meargă către ambulatoriu, alții bolnavi cred poate că trebuie să aibă mai repede acces la spital, deci toate acestea trebuie gândite în lumina învățăturilor care le-am luat acum de la pandemie”, a declarat Raed Arafat.
Potrivit acestuia, mai trebuie învățat și că în perioade de dezastru nu merg lucrurile ca în perioada de normalitate.
”Când ai o situație în care ești copleșit ești supra încărcat trebuie să te adaptezi regulile trebuie să se adapteze. Americanii au o regulă care se numește altered standards of care, standarde alterate ale îngrijirilor în timpul dezastrelor și aceast lucru este prevăzut la nivel de lege. În Franța este un statement cum se spune despre dreptul medicului de a lua decizii când este confruntat cu un dezastru când este copleșit de un număr foarte mare de pacienți care ajung în plus și pentru care nu are capacitate de ai trata pe toți în mod egal. Da, ideea este ca sistemul sanitar să funcționeze, să facă tot ceea ce este necesar pentru toți pacienții în mod perfect oricând. Realitatea din teren ne arată că sunt momente în care trebuie să ne adaptăm să vedem care sunt prioritățile să prioritiza și să salvăm cat mai mult posibil dintre cei care sunt cu risc ridicat. Asta este problema unui dezastru și da când dezastrul devine de lungă de rată, impactul este vizibil și pe celelalte sectoare sanitare”, a mai spus Arafat, care a adăugat că și în România, chiar în pandemie, medicii au fost cei care au decis ce pacienți trebuie tratați cu prioritate.
Șeful DSU a mai afirmat că, în februarie 2019, când deținea președinția în exercițiu a UE, România a organizat la Bruxelles, împreună cu Centrul pentru amenințări hibride și reziliență de la Helsinki, un exercițiu, iar rezultatul, potrivit căruia Uniunea nu e pregătită pentru un dezastru sanitar, a fost comunicat Comisiei Europene prin raportul final al președinției.
”Europa nu este pregătită să facă față unui dezastru sanitar, lipsa de personal, lipsa de echipamente lipsa de echipamente de protecție, de stocuri, toate s-au arătat reale în momentul în care a început pandemia și în momentul în care am început să vedem că nu avem echipamente de protecție, că nu avem ce ne trebuie și am început să intrăm în problema de a găsi imediat ce avem nevoie și aici cu prețuri mult mai mari decât dacă ne-am fi pregătit înainte”, a afirmat Raed Arafat.
