Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președintele Comisiei pentru sănătate, Senatul României, va fi prezent la Profit Health.forum Ediția a XIV-a, programat să fie organizat de Profit.ro pe 15 octombrie.
Evenimentul va fi transmis în direct pe toate platformele Profit.ro, precum și de posturile TV Profit News și Prima News. DETALII AICI
CONTEXT
Apel la rațiune si actiune pentru prevenirea următoarelor crize de genul Covid 19 la nivel internațional, pentru pervenirea crizelor legate de lipsa resursei umane, de alocarea insuficientă a fondurilor și a investițiilor în sănătate.
Pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi cel mai important factor care a tulburat sistemele de sănătate din ultimele decenii. Aceasta a evidențiat vulnerabilitățile și provocările din cadrul strategiilor de pregătire pentru situații de urgență ale țărilor și capacitatea acestora de a furniza servicii de asistență medicală populațiilor lor.
Ca răspuns la efectele puternice ale pandemiei – precum și la alte crize recente, cum ar fi presiunile legate de costul vieții și impactul conflictelor, țările pun în aplicare politici pentru a atenua impactul continuu asupra furnizării de servicii, pentru a investi în redresarea și reziliența sistemului de sănătate, pentru a îmbunătăți domeniile critice ale sectorului sănătății și pentru a spori gradul lor de pregătire pentru șocurile viitoare, arată un raport OCDE.
Mai mult de unul din zece români nu beneficiază de asigurare socială de sănătate. Deși sistemul de asigurări sociale de sănătate este obligatoriu, aproximativ 12 % din populație a rămas neasigurată în 2020, în special în zonele rurale.
Nevoile nesatisfăcute raportate în România sunt de peste două ori mai mari decât media UE, potrivit anchetei anuale EU-SILC în 2022, plățile directe fiind peste media UE. Aproape două treimi din cheltuielile directe din 2021 au fost efectuate pentru achiziționarea de medicamente.
Deși multe medicamente sunt acoperite integral de sistemul de asigurări sociale de sănătate conform unei liste pozitive de medicamente incluse în pachet, restul sunt acoperite doar parțial. Pentru acestea, pacienții efectuează coplăți reprezentând 10% din prețul de cost pentru medicamentele generice, 50% pentru medicamentele generice scumpe și medicamentele de marcă și 80% pentru medicamentele cu un scor scăzut al tehnologiei medicale.
În 2023, guvernul a majorat pragul de venit la care pensionarii efectuează coplăți mai mici pentru medicamente, însemnând că pensionarii plătesc doar 10% din prețul de cost al medicamentelor generice și de marcă scumpe, în timp ce bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sănătății, acoperă încă 40%. Cheltuielile directe din România sunt legate în mod predominant de medicamente. Aceasta a evidențiat vulnerabilitățile și provocările din cadrul strategiilor de pregătire pentru situații de urgență ale țărilor și capacitatea acestora de a furniza servicii de asistență medicală populațiilor lor.
Ca răspuns la efectele puternice ale pandemiei – precum și la alte crize recente, cum ar fi presiunile legate de costul vieții și impactul conflictelor, precum războiul din Ucrainei – țările pun în aplicare politici pentru a atenua impactul continuu asupra furnizării de servicii, pentru a investi în redresarea și reziliența sistemului de sănătate, pentru a îmbunătăți domeniile critice ale sectorului sănătății și pentru a spori gradul lor de pregătire pentru șocurile viitoare.
Planul de redresare și reziliență acordă prioritate investițiilor în serviciile medicale spitalicești. Capacitatea limitată a secțiilor de terapie intensivă și deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății au reprezentat blocaje în furnizarea de servicii în timpul pandemiei Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021. Sistemul de asigurări sociale de sănătate care finanțează asistența medicală oferă un pachet cuprinzător de beneficii.
În comparație cu alte țări din UE, acoperirea este mai puțin generoasă în ceea ce privește medicamentele în ambulatoriu și serviciile stomatologice. Deși acoperirea este obligatorie, aproximativ 12% din populație nu este asigurată. România utilizează o mare parte din fondurile puse la dispoziție prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și a politicii de coeziune a UE pentru modernizarea infrastructurii sale spitalicești.
Scopul este de a asigura siguranța pacienților și de a reduce numărul infecțiilor asociate asistenței medicale, fiind planificate investiții suplimentare pentru digitalizarea serviciilor de sănătate și pentru îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemului de sănătate.
TEME DE DISCUȚIE:
PANEL I: Cum se pregătește România pentru a face față unei noi crize sanitare?
Situația financiară a sistemului de sănătate din România, la 17 luni de la încetarea pandemiei de COVID 19 ca urgență de sănătate publică (OMS - 5 mai 2023). 11 martie 2020 OMS a declarat COVID 19 pandemie mondială
PANEL II: Investițiile în sănătate. Cercetare și inovare. Stadiul proiectelor din PNRR
