Compania farmaceutică Hexi Pharma Co SRL, urmărită penal de anul trecut pentru "participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor" într-unul din dosarele deschise de Procuratură în urma scandalului dezinfectanților neconformi din spitale, are de restituit Ministerului Fondurilor Europene 593.495,63 lei (circa 132.000 euro), stabilită potrivit unui proces verbal întocmit de minister în ultima lună de mandat a fostului Guvern tehnocrat Cioloș.
Informația apare într-o încheiere a Judecătoriei Sectorului 5 București din 9 ianuarie 2017, în care instanța s-a pronunțat pozitiv asupra solicitării anchetatorilor de prelungire a măsurilor preventive stabilite anterior împotriva companiei și de stabilire a excepțiilor la acestea. Hexi Pharma a contestat prelungirea măsurilor, însă contestația i-a fost respinsă.
Printre plățile îngăduite Hexi Pharma de către instanță se numără "plata creanței bugetare în cuantum de 593.495,63 lei (circa 132.000 euro – n.r.), stabilită de Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate prin procesul-verbal nr. 95092/06.12.2016". La acea dată, ministerul era condus de către Dragoș-Cristian Dinu, după ce fostul ministru Cristian Ghinea demisionase la finalul lunii octombrie pentru a candida din partea USR la alegerile parlamentare.
În mai anul trecut, ministrul Ghinea a dispus Corpului de control al Ministerului Fondurilor Europene efectuarea unei verificări asupra proiectelor Hexi Pharma SRL, ca urmare a sesizărilor din presă cu privire la finanțarea din bani europeni a companiei.
Ministerul a transmis atunci că, după verificări preliminare, a identificat 8 proiecte depuse de S.C. HEXI PHARMA CO SRL: 7 proiecte în cadrul Programului Competitivitate (POSCCE) 2007-2014 și unul în Programul Operațional Regional (POR) 2007- 2014. Din cele 8 proiecte depuse, 6 au fost respinse, 1 proiect a fost reziliat la cererea beneficiarului, acesta restituind toate sumele care îi fuseseră rambursate pentru acesta, iar unul a fost implementat. Acesta din urmă viza dezvoltarea capacității de producție a companiei și a beneficiat de o sumă eligibilă nerambursabilă de 624.000 lei.
"Pentru proiectul "Dezvoltarea capacității de producție a SC HexiPharma CO SRL", cu o valoare totală de 1.289.600 lei, din care valoare eligibilă nerambursabilă de 624.000 lei (circa 139.000 euro), conform actului adițional, contractul de finanțare a fost semnat în data de 01 noiembrie 2013. Proiectul s-a încheiat în mai 2015. Au fost achiziționate o serie de echipamente ca, de exemplu: vase de stocare; mașini de dozat; mașini de etichetat; echipament de dozare semi automat pentru produse lichide și semidense; pompe de alimentare; echipamente de ambalat; diverse tipuri de cantare platformă etc", se arăta într-un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene din 6 mai 2016.
Judecătoria Sectorului 5 a mai decis, pe 9 ianuarie 2017, să refuze solicitările Hexi Pharma de a vinde sub prețul de achiziție o serie de materii prime, compania neindicând un preț concret de vânzare, și de a efectua cheltuieli pentru distrugerea produselor deținute pe stoc al căror termen de valabilitate expiră după data de 1 aprilie 2017.
"Ia act că suspectul-persoana juridică SC Hexi Pharma CO SRL a renunțat la cererea de încuviințare a plății sumei de 1.500 de euro/lună pentru servicii PR", se mai menționează în încheierea instanței.
Procurorii au interzis Hexi Pharma să efectueze plăți și transferuri bănești, cu excepția celor cu salariile și utilitățile și a altor câtorva categorii de plăți, printre care taxele și impozitele datorate statului, cele cu returnarea produselor de către clienți, cu distrugerea produselor care expiră înainte de 1 aprilie 2017, mentenanța sistemelor antiincendiu, pază, autovehicule (combustibil, RCA, Casco, revizii și inspecții periodice) și consumabile de birou. De asemenea, compania nu mai are dreptul să producă și să comercializeze produse biocide.
Parchetul a mai interzis dizolvarea, lichidarea, fuziunea, divizarea sau reducerea capitalului Hexi Pharma, precum și înstrăinarea activelor firmei, cu excepția materiilor prime și a ambalajelor aflate pe stoc. În mai anul trecut, Hexi Pharma și-a cerut intrarea în insolvență, solicitare respinsă de instanță.
Ancheta procurorilor în cazul Hexi Pharma a început în primăvara anului trecut, compania fiind acuzată de "participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor". Aceștia au stabilit că Hexi Pharma a produs un prejudiciu de aproximativ 51 de milioane de lei, prin vânzarea de produse biocide neconforme în 152 de spitale, începând din 2014.
Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, în vârstă de 41 de ani, a murit în 22 mai anul trecut, după ce a intrat cu mașina într-un copac, pe un drum județean, între localitățile Corbeanca și Buftea.
Directorul Hexi Pharma, Flori Dinu, este acuzată de procurorii PICCJ de 128 de infracțiuni de înșelăciune și de participare improprie la zădărnicirea combaterii bolilor. Procurorii PICCJ susțin că Flori Dinu, "în calitate de director general al Hexi Pharma, având atribuții în special pe partea de vânzări desfășurată de societate, la instigarea lui Dan Alexandru Condrea și cunoscând că produsele comercializate nu respectă specificațiile din etichete, a coordonat întreg personalul care a promovat produsele și a intermediat activitatea de negociere și încheiere de contracte de furnizare, inducând în eroare reprezentanții unităților medicale care au achiziționat produsele".
În 12 mai 2016, Ministerul Sănătății a recomandat suspendarea folosirii produselor Hexi Pharma, orice utilizare după această dată fiind făcută pe răspunderea managementului spitalelor. Ministerul Sănătății a făcut publice atunci rezultatele ultimelor teste de concentrație efectuate în cazul produselor Hexi Pharma, potrivit cărora substanțele active au fost diluate și de 4.200 de ori față de valoarea declarată. Produsele testate au fost prelevate din unități sanitare din județele Mureș, Călărași și Brașov, iar analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului ICECHIM.
În august însă, potrivit News.ro, procurorii Parchetului instanței supreme au primit în dosarul Hexi Pharma raportul Institutului Cantacuzino și alte rapoarte de expertiză, inclusiv de la un laborator din străinătate, din care rezultă că unii dezinfectanți ai firmei erau diluați fără a depăși limita legală. Anchetatorii așteptau atunci de la 300 de spitale documente care au legătură cu cauza, urmând să trimită expertiza primită de la Institutul Cantacuzino în Cehia, pentru testul de conformitate. Potrivit sursei citate, rapoartele de expertiză conțineau informații atât despre teste conforme, cât și despre teste care arată o diluare mare a produselor Hexi Pharma. Unele dintre teste au fost făcute la solicitarea companiei Hexi Pharma, anchetatorii urmând să verifice conformitatea acestora.
Luna următoare, septembrie 2016, Hexi Pharma a cerut Tribunalului București, ridicarea controlului judiciar și implicit acces la sumele sechestrate în conturi, din moment ce la dosar a fost depusă o expertiză care ar arăta că produsele firmei au trecut testul eficacității, făcut la Institutul de Cercetare Cantacuzino.
Avocatul firmei a precizat, în sala de ședință, că la dosar au fost depuse rapoartele de expertiză efectuate la Institutul de Cercetare Cantacuzino privind eficacitatea substanțelor folosite de Hexi Pharma. Potrivit rapoartelor, "aproape în totalitate produsele Hexi Pharma sunt corespunzătoare din perspectiva eficacității. Nici procurorul Ministerului Public nu a contestat acest lucru, ba mai mult, chiar procurorul general a susținut că produsele noastre sunt conforme”, a arătat apărătorul firmei în fața judecătorului. Solicitarea a fost respinsă.
Procurorul general al României, Augustin Lazar, declara pe 29 decembrie 2016 că în dosarul Hexi Pharma va fi dată o soluție în luna februarie 2017, atunci fiind analizate ultimele probe, cum ar fi rapoartele de expertiză care au fost depuse la dosar și care trebuie traduse în limba română.
