Statele Unite au promis luni să exercite o presiune ”implacabilă”, pentru a determina Iranul să i se plieze, în timp ce Teheranul spune că intenționează ”să ocolească cu mândrie” sancțiunile drastice reimpuse de Washington sectoarelor petrolier și financiar iraniene, relatează AFP, citat de News.ro.
Șeful diplomației americane Mike Pompeo a dezvăluit luni lista celor opt țări autorizate - timp de cîncă cel puțin șase luni - să continue să cumpere petrol de la Teheran - China, India, Turcia - primii importatori de țiței brut iranian alături de Uniunea Europeană - dar și Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia și Grecia.
Administrația lui Donald Trump, care a ieșit - în mai - din acordul din 2015 menit să împiedice Iranul să fabrice bomba atomică, a terminat luni de restabilit toate sancțiunile ridicate în urma semnării tratatului.
Asemenea derogări - pe motiv că aceste țări s-au angajat să-și reducă achizițiile, au fost acordate deja de precedenta administrație democrată a lui Barack Obama, în perioada 2012-2015.
Însă actualul Guvern republican afirmă că este mult mai strict și afișează în continuare obiectivul aducerii la zero a exporturilor iraniene de țiței brut, care asigură 40% din veniturile statului iranian. Ele au scăzut deja cu aproximativ un milion de barili pe zi, din mai, la 1,6 milioane de barili pe zi în septembrie.
”VIRAJ LA 180 DE GRADE”
Washingtonul a enunțat 12 condiții în vederea încheierii cu Republica islamică a unui ”acord mai bun”, ”mai complet” - și anume restricții mult mai dure ale programului său nuclear și încetarea proliferării rachetelor și intervenționismului său, pe care-l consideră ”destabilizator” în Orientul Mijlociu.
Atât timp cât Iranul nu va face ”un viraj de 180 de grade”, ”noi vom exercita o presiune implacabilă asupra regimului”, a subliniat luni Mike Pompeo.
Alături de el, secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin a avertizat că ”presiunea maximă” va continua ”să crească” în cazul în care Iranul sau întreprinderile străine ”încearcă să ocolească sancțiunile”.
Or președintele iranian Hassan Rohani a promis luni, într-un discurs televizat, ”ocolirea cu mândrie” a acestor ”sancțiuni ilegale și injuste”.
”Suntem în situație de război economic și vom înfrunta o tentativă de intimidare. Eu nu cred ca în istoria americană să fi existat, până acum, cineva la Casa Albă care să contravină într-atât de mult dreptului și convențiilor internaționale”, a denunțat el.
Bătălia se poartă, astfel, pe terenul comunicării.
Liderul suprem iranian Ali Khamenei l-a acuzat sâmbătă pe Donald Trump că a ”discreditat” Statele Unite care, în opinia sa, vor fi perdante în fond în această politică.
”Iranul merge prost” a subliniat, din contră, duminică, președintele american, care consideră Teheranul oaia sa neagră și respinge acordul în dosarul nuclear. ”Atunci când am preluat funcția, cu puțin înainte, se credea că Iranul avea să domine tot Orientul Mijlociu (...). Nimeni nu mai vorbește de asta azi”, a adăugat el, fără să precizeze care sunt faptele în baza căror se poate trage această concluzie.
Președintele american dă asigurări că este pregătit să discute cu lideri iranieni în vederea negocierii unui nou acord, urmându-și strategia nord-coreeană pe care o consideră de succes - presiune maximă, apoi negocieri și reconciliere.
”Încrederea reciprocă nu este o condiție prealabilă a începerii negocierilor, dar respectul reciproc este”, i-a răspuns ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, într-un interviu acordat cotidianului USA Today, apreciind că Washingtonul este necesar să-și schimbe ”abordarea” în vederea relansării diplomației.
AJUTOR EUROPEAN
În pofida unei economii în dificultate, numeroși experți consideră că Iranul va rezista, pentru moment, cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de perioada de dinainte de 2015, Statele Unite sunt destul de izolate.
Europenii - totuși aliați ai americanilor - vor să mențină un acord în dosarul nuclear, pe care-l consideră indispensabil securității mondiale și cu scopul de a evita ca Teheranul să-l părăsească la rândul său și să relanseze cursa către arma nucleară. Ei promit să-l ajute să ocolească sancțiunile.
”Vom face tot ceea ce este necesar pentru a păstra și lărgi cooperarea economică, comercială și financiară cu Iranul, în pofida sancțiunilor americane”, a reacționat, la rândul său, Ministerul rus de Externe.
Aceste sancțiuni par o șantajare a oricărei țări care face comerț cu Iranul - întreprinderilor asiatice sau europene li se va interzice accesul pe piața americană în cazul în care continuă să importe petrol iranian sau să facă schimburi cu bănci iraniene țintite de Washington. Multe au ales deja și au părăsit iranul.
În privința sancțiunilor financiare, aproximativ 700 de persoane și entități din Iran au fost plasate luni pe lista neagră americană - mai multe decât au fost scoase de pe ea în urma acordului din 2015.
Între ele se află 50 de bănci iraniene, peste 200 de persoane și nave din sectoarele iraniene ale transportului maritim și energiei, o campanie aeriană iraniană și cele peste 65 de avioane ale acesteia.
Administrația Trump dorește, de asemenea, să deconecteze Iranul de la circuitul bancar internațional Swift, osatura sistemului financiar mondial, așa cum stăteau lucrurile în perioada 2012-2016.
