El a subliniat că licența de exploatare este gestionată de statul român.
'La Salrom, perla coroanei acum este grafitul, care n-a mai fost exploatat de 12 ani, când valora de zeci de ori mai puțin decât poate valora acum și decât va valora în următoarea sută de ani, cu siguranță. Este absolut legitim să ne uităm cum putem fructifica asta. Aici suntem. Am dat licență de exploatare pentru statul român, nu cum se speriau unii că vindem resursele altcuiva. Statul român este cel care gestionează această licență. Suntem în discuții pentru a vedea care este cea mai bună metodă de exploatare. Vrem să facem doar noi asta - trebuie să și vedem dacă putem sau nu putem, pentru că exfolierea grafitului nu este un procedeu foarte la îndemână, cu tehnologie foarte ușoară. Aici suntem', a afirmat Miruță, citat de Agerpres.
Întrebat dacă în perioada următoare un pachet minoritar de acțiuni al Salrom ar putea ajunge pe bursă și dacă sunt luate în calcul pentru același lucru și alte companii din subordinea ministerului pe care îl conduce, Radu Miruță a răspuns: 'Da, bineînțeles, pentru o parte dintre ele vom face niște restructurări, iar o altă categorie va fi închisă'.
'Sunt societăți care atârnă în statul român de câte 15-16 ani, cu niște pierderi imense, neîntâmplându-se nimic acolo și nemaiexistând posibilitatea să se întâmpla ceva. Sunt în procedură de faliment de foarte mult timp. Acolo este foarte clar că nici printr-o minune nu se mai poate întâmpla ceva. Trebuie șterse și valorificate activele care mai sunt acolo. Pentru celelalte, în funcție de situațiile financiare care nu sunt foarte ușor de gestionat, în sensul că nu există la nivelul ministerului - în mod normal ar fi trebuit pe hol, unde intrați dumneavoastră, să fie niște televizoare cu situația fiecărei companii din acest minister - nu există așa ceva. Lucrăm la aceste lucruri, nu luăm decizii pe supărare pe un director sau pe altul, luăm decizii pe cifre. Da, preocuparea este ca statul român să-și mențină majoritatea deciziei acolo și să-și fructifice cât de mult se poate avantajul economic, comercial al zilelor noastre', a adăugat el.
Ministrul Economiei a subliniat că sarcina viitorului director de la Salrom nu este să listeze la bursă compania, ci eventual să facă investiții.
'Nu este un director deocamdată, pentru că eu, ca ministru, pot să decid asupra Consiliului de Administrație. S-a întâmplat ieri (demiterea fostei conduceri - n. r.). Consiliul de Administrație decide asupra directorului, dar decizia este una extraordinar de clară, o chestiune de câteva zile până când primește oficial dreptul de a fi membru în Consiliul de Administrație. Nu este o astfel de sarcină, să vândă pe bursă o parte din Salrom. Există o sarcină să vedem cum arată cifrele la Salrom. Nu e suficient să avem niște resurse foarte valoroase și să spunem că avem profit. Se poate întâmpla o activitate foarte curajoasă la Salrom și să vedem un profit mai mic anul viitor, dar să vedem multe investiții. Însă, este absolut normal să te uiți ce trebuie să investești pentru ca, trăgându-ți sufletul cu acele sume de bani pe care le economisești la final, investițiile să-ți aducă niște bani mai mulți', a susținut acesta.
Referitor la afirmațiile sale anterioare, potrivit cărora în anii 2022, 2023 și 2024 au mai fost inundații la Praid, iar situația era cunoscută la nivelul ministerului, Radu Miruță a afirmat că vinovăția va trebui stabilită de instanța de judecată.
'Asta urmează să stabilească Parchetul. Eu am identificat care sunt persoanele și am identificat legat de cauzalitate între obligațiile de mandat ale acelor persoane și ceea ce s-a întâmplat acum. Dacă este o vinovăție directă, va stabili justiția. Eu nu sunt judecător. Eu mă uit la toate companiile statului român și nu închid ochii la absolut nicio situație, indiferent pe cine deranjează asta. Asta s-a observat acum. S-a luat măsura întreruperii posibilității ca aceia care au făcut lucrurile astea să mai decidă prost pentru Salrom, iar pentru ceea ce au făcut îi va judeca instanța de judecată. Obligația mea este: unu -să nu mai fie acolo, doi - să recuperez prejudiciul. Nu doar trimitere la Parchet pentru chestiune penală, ci și pentru recuperarea banilor. Statul ăsta nu este unul în care vin alții și își fac mendrele pe aici, se joacă doi ani de zile, să vadă dacă se pricep sau nu se pricep, fac niște contracte și după aia eventual, sunt doar demiși. Nu, vor plăti. Direcția responsabilă din minister avea un director care astăzi este cercetat disciplinar și nu mai este acolo și pentru acest motiv', a arătat ministrul Economiei.
De asemenea, acesta a anunțat în conferința de presă primele măsuri luate după verificările efectuate la Societatea Națională a Sării (Salrom) și la alte companii aflate în portofoliul instituției. Concluziile au rezultat din rapoartele oficiale întocmite de Corpul de Control al prim-ministrului și de Corpul de Control al ministerului.
Astfel, Consiliul de Administrație al Salrom a fost demis, iar neregulile identificate au fost transmise Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
'La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 și 2023 au fost inundații în exact aceleași locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundație parțială. Nu a fost luată absolut nicio măsură', a declarat demnitarul.
Pierderile cauzate de inundația de la Salina Praid sunt de ordinul zecilor de milioane, în condițiile în care mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei.
În plus, controalele au scos la iveală achiziții făcute 'cu dedicație'. Procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câștigătorul să fie cel dorit. Două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic și Vâlcea au costat 35 de milioane de lei, deși, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piață cu aproximativ 250.000 de euro bucata.
'De asemenea, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, deși existau riscuri de explozie din cauza emanațiilor de gaz. Au fost notificați că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiții, fără să existe vreun certificat', a exemplificat ministrul.
Alte nereguli privesc lipsa de acțiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar și un contract de aproape un milion de lei pentru realizarea unui videoclip, încheiat și apoi anulat după trei luni. Firma câștigătoare cere totuși banii, invocând că începuse derularea contractului.
'Un milion de lei pentru un filmuleț! Întâmplător, era și campanie electorală în perioada respectivă', a adăugat ministrul.
