Carantinarea populației și economiilor ca răspuns la pandemia de Coronavirus a condus la prăbușirea cererii de hidrocarburi, ceea ce a determinat giganții petrolieri globali să admită un “adevăr incomod”: sute de miliarde de metri cubi de petrol și gaze, valorând miliarde de dolari, nu vor mai putea fi niciodată extrași.
De ce este important: România a avut o oportunitate unică în urmă cu 3 ani să declanșeze producția de gaze din Marea Neagră, însă decizia parlamentarilor de a majora fiscalitatea prin Legea offshore a condus la amânarea adoptării de către operatori a deciziilor finale de investiție, cu excepția BSOG, care deține însă o licență în ape de mică adâncime.
Mai este interesant: În prezent, experții autohtoni susțin că în Marea Neagră există rezerve de gaze naturale de aproximativ 200 miliarde metri cubi, unele exploatabile comercial la prețurile din vremuri “normale” ale gazelor, altele nu. La actualele prețuri însă, probabil că o parte extrem de redusă a acestor resurse, doar din ape de joasă adâncime, poate fi exploatată comercial, ceea ce pune sub semnul întrebării scoaterea gazele din Marea Neagră la suprafață, chiar și în condițiile modificării Legii offshore.
La reducerea cererii cauzată de răspunsul autorităților globale la criza Coronavirusului se mai adaugă efectele diferitelor Green Deal-uri ce urmează a fi implementate la nivel global. Gazul va deveni combustibil de tranziție, cererea va scădea la rândul său ca urmare a majorării subvenționate de energie regenerabilă, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe preturi, iar certificatele de emisii de carbon pentru hidrocarburi se vor scumpi.
În rezumat, explorarea după hidrocarburi nu va mai avea niciun sens din punct de vedere economic.
British Petroleum (BP) a anunțat deja că nu va mai efectua operațiuni de explorare în majoritatea țărilor în care deține astfel de licențe.
Cum a anunțat Profit.ro, o cincime din rezervele de petrol și gaze deținute la nivel global de Exxon Mobil, operatorul celui mai important zăcământ din Marea Neagră, Neptun Deep, ar putea deveni neexploatabile comercial și, prin urmare, nu se vor mai califica drept rezerve dovedite, dacă actualele prețuri scăzute se vor menține până la finalul anului.
Și Chevron a anunțat că-și va revizui rezervele cu aproximativ 10%, în principal cele din Bazinul Permian și din Australia. Royal Dutch Shell Plc, BP Plc și Total SE și-au scos din bilanțuri rezerve de miliarde de dolari în ultimele săptămâni, ca urmare a reducerii cererii și prețurilor petrolului, rezultat al măsurilor de carantinare a economiilor și populației luate de guverne, care au făcut neprofitabile unele zăcăminte.
Consultanții de la Rystad Energy AS, citați de Bloomberg, anticipează că 10% din resursele petroliere recuperabile din lume - aproximativ 125 de miliarde de barili - nu vor mai fi exploatate.
„Vor fi niște active blocate, iar companiile ar trebui să accepte acest fapt”, a declarat și Muqsit Ashraf, director general responsabil pentru industria energetică globală la Accenture Plc.
Lista de proiecte cu cel mai mare risc include zăcămintele offshore de mare adâncime din Brazilia, Angola și în Golful Mexic, a declarat Parul Chopra, vicepreședinte Rystad Energy AS.
Rămâne de văzut dacă sau, mai degrabă, când vor apărea pe această listă și resursele din apele adânci din Marea Neagră.
