Statul român, prin Ministerul Energiei, a primit câștig de cauză definitiv în litigiul cu grupul elvețian Alpiq AG, judecat în procedură de arbitraj la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, litigiu demarat de elvețieni în 2014 după rezilierea contractelor de vânzare de energie dintre compania de stat Hidroelectrica, controlată de minister, și două subsidiare românești ale acestora.
România câștigase arbitrajul în primă instanță în 2018, însă Alpiq a depus ulterior acțiune în anulare.
″ICSID a emis decizia de respingere a acțiunii în anulare depusă de Alpiq AG Elveția împotriva statului român, reprezentat în proces de Ministerul Energiei. Prin această soluție definitivă, a fost menținută hotărârea prin care pretențiile Alpiq au fost respinse în totalitate, considerându-se nefondată solicitarea de a primi despăgubiri în valoare de circa 450 de milioane de dolari pentru denunțarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie ale traderilor cu Hidroelectrica.
Statul român primește cheltuielile de judecată și evită plata a sute de milioane de euro ca despăgubiri. Așa se întâmplă când ne apărăm bine și profesionist. Hotărârea definitivă a tribunalului arbitral internațional de la Washington aduce României o binemeritată victorie la peste opt ani de la startul procedurii arbitrale. Mulțumesc echipelor de avocați de la Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Tănăsescu Gavrilă & Asociații pentru suportul juridic acordat pe parcursul acestui proces arbitral complex. Felicitări pentru rezultat!″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Alpiq AG, care între timp s-a și retras din România, a depus în noiembrie 2014 o cerere de arbitraj la ICSID , reclamând faptul că administratorul judiciar al companiei de stat Hidroelectrica, pe atunci în insolvență, Euro Insol, a reziliat unilateral în mod ilegal contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, care deține peste 80% din acțiunile Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția în 1993, dar și Tratatul privind Carta Energiei, ratificat de România în 1997. Prima ședință a tribunalului a avut loc în octombrie 2015.
Hidroelectrica a cerut prima oară intrarea în insolvență în iunie 2012, iar ulterior, în august, administratorul judiciar a reziliat unilateral mai multe contracte de vânzare de energie pe termen lung semnate cu firme de trading, dar și cu clienți industriali, contracte considerate păguboase pentru companie și pentru statul român, din cauza prețului de vânzare, considerat a fi mult sub cel al pieței, și a clauzelor dezavantajoase pentru producătorul hidro.
Printre contractele reziliate se numărau și cele cu Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, valabile până în 2018 la preț fix de vânzare, indiferent de evoluția cotațiilor pe piața de energie. Prin prisma cantităților de energie contractate, Alpiq era, prin cele două subsidiare locale, al doilea client ca importanță al Hidroelectrica, după Alro Slatina.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie, derulat între 2008 și 2012, a condus la prejudicii de 427,24 milioane lei, iar cel cu Alpiq RomIndustries, valabil între 2006 și 2012, de 422,03 milioane lei, se arată în documentul citat. Traderii au contestat în justiție rezilierea contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, însă toate acțiunile lor au fost respinse de instanțele românești.
Pe de altă parte, în iunie 2015, Comisia Europeană a decis, în urma finalizării unei investigații declanșate în aprilie 2012, că mai multe contracte de vânzare de energie semnate de Hidroelectrica cu firme de trading și clienți industriali, inclusiv cele cu subsidiarele Alpiq, în care se suspecta favorizarea ilegală a cumpărătorilor, nu au reprezentat ajutoare de stat.
