Unul dintre concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producția a debutat în vara anului trecut, a pierdut în primă instanță un proces cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în care a contestat o amendă de 1 milion de lei primită de la Autoritate cu argumentul de nerespectare a obligației legale impuse din 2022 tuturor producătorilor români de gaze, de a vinde la prețul reglementat de 150 lei/MWh cantitățile necesare de gaze rezultate din activitatea de producție internă curentă pentru asigurarea consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică care alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Toți concesionarii de la Midia au fost amendați în mai multe rânduri de ANRE cu acest motiv, atât în 2022, cât și în 2023, și fiecare dintre ei a contestat sancțiunile în instanță, după cum a relatat Profit.ro.
Concesiunea este deținută de Black Sea Oil&Gas (BSOG, cu 70% din drepturi, plus calitatea de operator), Petro Ventures Resources (20%) și Gas Plus Dacia (10%).
În cadrul singurului proces pe această speță finalizat pe fond până în momentul de față, celor de la Gas Plus Dacia, subsidiara românească a grupului italian de petrol și gaze Gas Plus SpA, li s-a respins plângerea contravențională împotriva amenzii de 1 milion de lei dictată de ANRE în decembrie 2022. Compania poate face apel.
Totodată, însă, instanța a admis solicitarea Gas Plus Dacia, de sesizare a Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate a prevederilor legale în baza cărora a fost amendată.
Contraargumentul tuturor concesionarilor de la Midia în procesele cu ANRE este că nu mai au niciun MWh de gaz disponibil pentru vânzare la preț reglementat pentru casnici și CET-uri întrucât și-au vândut întreaga producție în avans, contractul aferent, încheiat cu Engie Energy Management România, fiind semnat în 2020, cu peste 2 ani înainte de intrarea în vigoare a legislației ce prevede obligația pentru nerespectarea căreia sunt acum sancționate.
Legislatorul a anticipat acest contraargument și a legat obligația introdusă anul trecut de una mai veche, care era în vigoare și la momentul încheierii contractului, cea de ofertare pe bursa locală de profil a 40% din producție. Astfel, prin OUG nr. 119/2022, care a modificat OUG nr. 27/2022, a fost introdusă în legislație prevederea potrivit căreia, pe perioada aplicării OUG nr. 27/2022, cantitățile de gaze aferente îndeplinirii de către producători a obligației de ofertare pe bursă, în vigoare la data contractului dintre concesionarii de la Midia și Engie, se vor vinde la prețul reglementat de 150 lei/MWh și vor fi destinate obligatoriu populației și CET-urilor.
Concesionarii consideră însă că, astfel, s-a încercat disimularea retroactivității obligației de vânzare la preț reglementat pentru consumul casnicilor și producătorilor de energie termică, impusă în 2022.
În procesul Gas Plus Dacia-ANRE, instanța a dat dreptate Autorității și a respins plângerea contravențională a companiei.
″(…) instanța reține că legiuitorul nu a introdus o nouă obligație în sarcina producătorilor, și în speță petentei, ci a reglementat în termeni imperativi destinația unor cantități prestabilite de gaze, față de care anterior exista doar un “drept de preempțiune”. Cu alte cuvinte, anterior, petenta avea obligația de a oferta anumite cantități de gaze, iar ulterior, date fiind noile condiții politico-economice, s-a impus ca acele cantități să fie efectiv vândute. Or, cat timp acele cantități trebuiau sa fie disponibile teoretic pentru a putea fi vândute, atunci acele cantități trebuiau să fie disponibile și în momentul în care s-a instituit efectiv obligația de a fi vândute. Ca atare, apărarea petentei, în sensul că OUG 27/2022, modificată prin OUG 119/2022, ar institui obligații noi, inexistente la momentul contractării și ca atare sancționarea petentei pentru nerespectarea lor ar constitui o încălcare a principiului neretroactivității întrucât nu s-ar aplica și contractului anterior încheiat de aceasta, nu este întemeiată″, au considerat judecătorii.
Gas Dacia Plus a reclamat la Curtea Constituțională obligația de vânzare la preț reglementat de 150 lei/MWh pentru consumul populației și CET-urilor, precum și legarea acestei obligații de cea veche privind ofertarea pe piețele centralizate a 40% din producție, considerând că aceste prevederi legale încalcă principiile constituționale ale statului de drept, economiei de piață, neretroactivității legilor, egalității în fața legii, justificării și proporționalității restrângerii unor drepturi, limitării emiterii de OUG-uri de către Guvern și priorității reglementărilor UE față de dispozițiile contrare din legile interne.
Legislația în vigoare prevede că nerespectarea obligației de vânzare de gaze la preț reglementat pentru consumul populației și CET-urilor se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală din anul financiar anterior sancționării. Cum producția de gaze la Midia a început abia în iunie 2022, amenzile de anul trecut primite de concesionari au fost de câte 1 milion de lei fiecare, nivelul maxim aplicabil societăților fără cifră de afaceri în anul anterior, 2021.
Anul acesta, însă, amenzile se raportează la cifrele de afaceri din 2022. Gas Plus Dacia, cu 10% din concesiune, a terminat anul trecut cu rulaj de 422,7 milioane lei și profit net de 54,6 milioane lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Petro Ventures Resources (20%) a înregistrat în 2022 cifră de afaceri de 845,4 milioane lei și profit net de 93,9 milioane lei. BSOG (70% și operator) nu și-a raportat încă rezultatele financiare pe anul trecut, însă se poate estima, extrapolând datele partenerilor, că cifra sa de afaceri din 2022 a fost în jur de 3 miliarde de lei.
Demararea vara trecută a producției de gaze naturale offshore la Midia, coroborată cu scumpirile masive de pe toate piețele angro, a majorat exponențial și cifrele financiare ale cumpărătorului Engie Energy Management România. Traderul local de gaze controlat de grupul francez și-a majorat cifra de afaceri de peste 4 ori în 2022, de la 1,908 la 8,029 miliarde lei, iar cheltuielile au crescut similar, de la 1,885 la 7,872 miliarde lei. Ca atare, profitul net a avansat de peste 7 ori, de la 23,94 la 170,54 milioane lei.
În procesul cu Gas Plus Dacia, ANRE a susținut că neîndeplinirea obligației de vânzare la preț reglementat de către concesionarii de la Midia prejudiciază bugetul de stat.
″Intimata (ANRE – n.r.) apreciază că petenta (Gas Plus Dacia – n.r.) a prefigurat înaintea începerii extracției de gaze că nu intenționează să-și îndeplinească obligația de a rezerva cantitatea de gaze prevăzută de lege și că a urmărit doar maximizarea profitului, prin faptul că a vândut, cu 2 ani anterior obținerii licenței însăși care îi permitea exploatarea gazelor naturale, întreaga cantitate de gaze singurului cumpărător, Engie, iar motivația financiară a fost una puternică, întrucât prețul la care s-a vândut a fost de 150-300 euro în loc de 150 lei (aproximativ 30 euro). Mai subliniază intimata că profitul pe care îl obține petenta prin refuzul de a vinde cantitatea de gaze prevăzută de lege la preț plafonat și, în schimb, vânzarea gazelor la prețul din contract, depășește chiar și cuantumul amenzilor contravenționale, astfel încât este evident că are interes să nu își îndeplinească obligațiile legale. Intimata menționează că fapta petentei are efecte negative nu doar la nivelul consumatorilor casnici finali, ci a produs un real prejudiciu la nivel de macroeconomie a țării, întrucât capacitatea de producție estimată a proiectului ar fi reprezentat echivalentul a 10% din consumul de gaze al României, respectiv un pas important în asigurarea independenței energetice, în contextul războiului din Ucraina, care a scos în prim plan vulnerabilitatea statelor în privința dependenței de importurile de gaze din Rusia. Pe scurt, intimata a explicat că, prin vânzarea întregii cantități de gaze naturale exploatate către Engie la un preț neplafonat, acesta îl vinde către consumatori la un preț foarte mare, iar statul, fiind obligat să intervină prin plafonarea prețului în vederea protejării populației vulnerabile, practic este obligat să-i deconteze diferența dintre prețul plătit de consumator și prețul pe care trebuia să-l obțină de la acesta″, se menționează în documentele litigiului.
Lucrurile însă nu stau tocmai așa. Dat fiind că nu vând la cotația fixă de 150 lei/MWh pentru populație, petroliștii de la Midia datorează și plătesc supraimpozitul offshore pe veniturile din vânzări, de care cantitățile livrate la preț reglementat sunt scutite. Iar sumele încasate de stat din acest supraimpozit sunt utilizate inclusiv la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
În plus, potrivit chiar declarațiilor autorităților, dată fiind reducerea semnificativă a consumului național, cel puțin deocamdată, necesarul de gaze pentru casnici și CET-uri poate fi acoperit integral la preț reglementat de 150 lei/MWh doar din extracțiile celor mai mari doi producători, Romgaz și OMV Petrom.
Pe de altă parte, dacă și concesionarii de la Midia ar livra la preț reglementat, obligațiile de vânzare pentru populație și CET-uri ale celor 2 lideri de piață ar fi mai reduse și ei ar rămâne astfel cu cantități mai mari de vândut pe piața liberă, la prețuri mai mari.
BSOG, Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia au scăpat în primăvară de celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți, după o intervenție publică a ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec. BSOG, care este controlată indirect de gigantul american de asset management Carlyle, acuzase, alături de partenerii săi, neconstituționalitatea impunerii.
