Noul preț, de 0,39 lei/kWh, ar urma să fie valabil până la 17 iunie 2026, potrivit informării văzute de Profit.ro, care a fost adresată de cei de la PPC Energie, din grupul grec omonim.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceștia aveau, toamna trecută, o cotă de 15,81% din piața totală a furnizării de gaze către clienți finali și una de 5,86% din cea a furnizării către consumatori casnici, situându-se pe locul 3 în clasamentele furnizorilor de pe ambele segmente, potrivit celor mai recente date oficiale disponibile.
″În măsura în care, în perioada următoare, vor fi aprobate noi reglementari privind prețul final facturat clienților finali casnici din piața de gaze naturale, furnizorul va aplica noile prevederi″, se mai menționează în informarea PPC Energie.
În comparatorul de prețuri al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), ofertele pentru populația din București, din momentul de față, merg de la 0,304 lei/kWh (una singură sub plafonul actual) la 0,41 lei/kWh.
Prețurile finale diferă în funcție de tarifele de distribuție practicate de operatorii de rețele din localitățile unde se află locurile de consum, aprobate de ANRE.
Furnizorii de gaze naturale sunt obligați din 29 ianuarie, în baza unui ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) elaborat în decembrie 2025 și aflat și acum în vigoare, să își informeze toți clienții, casnici și non-casnici, că, de la 1 aprilie ia sfârșit actuala schemă de plafonare a prețurilor finale și urmează să fie aplicate prețurile prevăzute de contractele de furnizare.
Numai că, în ceea ce îi privește pe consumatorii casnici, potrivit unui proiect recent de ordonanță de urgență, lucrurile nu vor sta așa, fiind pregătit un nou sistem de reglementare a prețurilor finale pentru populație, în baza căruia casnicii ar urma să plătească prețuri pe kWh mai mici decât plafonul actual, de 0,31 lei/kWh, precum și față de prețurile contractuale din prezent, în cazurile în care acestea sunt mai mari decât plafonul.
Mai exact, prețul final facturat de către furnizori consumatorilor casnici va fi valoarea cea mai mică dintre prețul contractual și prețul final calculat pe bază de costuri prin metodologia propusă prin draftul de act normativ.
Aceasta prevede preț angro reglementat al gazelor achiziționate de furnizori de la producătorii interni pentru consumul casnicilor de 110 lei/kWh, mai mic decât cel actual, de 120 lei/MWh, menținerea componentei de furnizare la 15 lei/MWh, precum și păstrarea limitei actuale de includere în prețul final a dezechilibrelor, de cel mult 10% din contravaloarea gazelor livrate populației.
″(...) ofertele publicate pe comparatorul ANRE de furnizorii de gaze naturale, cu livrare după data de 1 aprilie 2026, pentru consumatorii casnici, indică valori de preț mai mari și cu 20% față de plafonul de preț actual. Principalii furnizori, cei care au cotă de piață cumulată de peste 90% în sectorul casnic, prezintă oferte de preț mai mari cu cel puțin 8% față de plafonul actual.
În aceste condiții, pentru a nu agrava nivelul de săracie energetică la nivel național și pentru a păstra competitivitatea economică a operatorilor economici, la nivelul Guvernului s-a luat decizia de eliminare treptată a aplicării măsurilor temporare de sprijin din domeniul gazelor naturale acordate în perioada noiembrie 2021- martie 2026, pentru consumatorii casnici, astfel încât tranziția către piața liberalizata de gaze naturale să se producă treptat, pentru a evita o destabilizare la nivelul participanților la piață, iar înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică″, se arată în nota de fundamentare.
Astfel că furnizorii sunt obligați ca, până pe 2 martie, să trimită gospodăriilor populației informații care, cel mai probabil, se vor dovedi inexacte, de natură să creeze confuzie și panică. Unii dintre ei menționează în informări existența proiectului de ordonanță de urgență.
Problema a fost deja semnalată de Profit.ro.
Această obligație a fost introdusă în lipsa unui nou cadru legislativ care să stabilească ce se întâmplă după expirarea schemei de sprijin, iar devreme ce apariția proiectului de ordonanță schimbă situația, obligația furnizorilor de a transmite aceste informări ar putea fi eliminată, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
″Este o nouă ordonanță de urgență, care practic setează un nou cadru pentru consumatorii casnici și pentru producătorii de energie termică. Și atunci, clienții finali nu mai au nevoie să fie informați cu privire la terminarea schemei de plafonare-compensare. Așa că vom reveni și vom abroga ordinul″, a spus șeful ANRE.
Acesta a explicat că ordinul nu a fost retras până acum deoarece, până la apariția proiectului de OUG, nu exista în mod formal un document care să arate clar ce urmează după 1 aprilie.
″Notificările furnizorilor se fac în baza Ordinului ANRE nr. 2/2026, care este legal, dar profund neinspirat în contextul actual. Această acțiune, absolut inutilă, va scoate din buzunarele romănilor până la 6 milioane de euro, dar va genera și efecte economice și sociale. (...) aceste notificări oficiale ale furnizorilor creează incertitudine în rândul populației, presiune publică asupra furnizorilor, percepția unor creșteri de facturi″, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Acesta a explicat că transmiterea notificărilor presupune costuri operaționale, de tipărire și expediere, precum și de administrare a bazelor de date, iar acestea, estimate de AEI la cica 6 milioane euro, sunt absorbite în structura de cost a furnizorilor și, indirect, vor fi reflectate în prețuri.
″Consumatorul ajunge astfel să suporte costul administrativ al unei informări care nu are nici o valoare (...). Întrebarea care se impune: De ce se aruncă pe ”apa sâmbetei” 6 milioane de euro, care se vor lua din buzunarul consumatorilor? Situația actuală evidențiază o problemă de coordonare între Guvern (inițiator de politică publică), Parlament (autoritate legislativă) și ANRE (autoritate de reglementare). Rezultatul este un mesaj public fragmentat, în care declarațiile și reglementările nu sunt aliniate. (...)
Ordinul ANRE nr. 2/2026 este un act legal, dar emis într-un context instituțional insuficient corelat. Problema nu este existența obligatorie de informare, ci absența unei sincronizări între toate politicile și cadrul normativ efectiv. În lipsa unei intervenții legislative rapide și clare, responsabilitatea pentru incertitudinea creată va fi percepută ca fiind distribuită între toate instituțiile implicate. Transparența juridică este necesară. Dar la fel de necesară este coerența decizională″, a mai arătat președintele AEI.
