Deși pare contra-intuitiv, zilele cu soare puternic din timpul iernii produc cele mai bune condiții producției de energie fotovoltaică: pe de o parte panourile nu se încălzesc, pierzându-și randamentul, ca vara, iar pe de altă parte, inclusiv zăpada așternută contribuie la majorarea acestuia, prin reflectarea luminii.
Cum România este campioană europeană la ritmul de creștere a capacităților fotovoltaice instalate, era de așteptat să apară și efectele.
Astfel, vineri, la ora 11,39, producția instantanee a fost de 2048 MW, record istoric.
Și la 12,27, producția instantanee fotovoltaică dispecerizabilă (parcuri comerciale, nu și prosumatori, care nu sunt dispecerizabili) a fost de 2.042 MW, în condițiile în care consumul instantaneu național de la acea oră era de 6.047 MW.
Restul surselor se situau mult în urmă, după fotovoltaic situându-se energia nucelară și cea pe hidrocarburi, cu aproximativ 1300 MW.
Dacă sunt adaugați și prosumatorii (producția și autoconsumul acestora nefiind dispecerizate de Transelectrica), probabil că producția fotovoltaică a fost la acea oră una dublă, de 4.000 MW.
Asta nu înseamnă că pe parcursul întregii zile a fost păstrat un nivel record.
Producția și consumul de energie din ultimele 24 de ore
Zilele de iarnă sunt mai scurte, și chiar dacă nivelul producției instantanee este mai ridicat, cumulat, pe parcursul unei întregi zile, producția de vară este, de obicei, una superioară, indiferent de intensitatea soarelui dintr-o zi de iarnă.
Efectul s-a simțit și pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM, unde sâmbătă vor fi înregistrate, la miezul zile, 3 intervale orare cu preț negativ, pentru prima dată în acest an.
Prețurile și volumele tranzacționate pentru sâmbătă pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM
De aici vor începe și problemele: majorarea capacităților instalate ducând la canibalizarea producătorilor. Foarte probabil, în acest an vor exista iun număr record de zile cu intervale orare cu prețuri negative
