Situația pe piața autohtonă și regională a gazelor este din ce în ce mai tensionată, furnizorii și companiile din România urmând a fi nevoite să apeleze la importuri chiar dacă au gaze înmagazinate în urma deciziei principalului operator de înmagazinare autohton, Depogaz, de a “diminua capacitatea zilnică de extracție” până la finalul acestei ierni. Foarte probabil prețurile de pe piața angro internă, care oricum se află la cel mai înalt nivel al ultimilor 2 ani, vor crește în continuare (sau cel puțin se vor majora relativ la cele de pe celelalte piețe europene), cu atât mai mult cu cât și Republica Moldova apelează la piețele spot din România pentru a se alimenta cu gaze, cumpărând cantități egale cu o treime din producția curentă autohtonă. Iar orice eventuală avarie a TurkStream va putea conduce la o penurie a gazelor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important Profit.ro a anunțat că prețul gazelor pe Bursa Română de Mărfuri BRM) a ajuns la 350 de lei/MWh, cel mai înalt nivel al ultimilor 2 ani, ca urmare a războiul comercial declanșat de administrația Trump, a majorării cererii regionale pentru alimentarea Transnistriei cu gaze, gradului redus de umplere a depozitelor și a unor probleme cu aprovizionarea cu gaze non-rusești a Balcanilor.
Mai este interesant România era deja importator net de gaze și înaintea anunțului efectuat de Depogaz, care nu va face decât să majoreze dependența de importuri. În plus, în regiune, principala sursă este gazul rusesc transportat prin TurkStream, gazoduct prin care, potrivit Kommersant, începând din aceste zile nu mai alimentează doar statele balcanice și Ungaria, ci mai nou și Slovacia.
Totodată, joi a avut loc o ofensivă ucraineană în Kursk, fiind afectată o conductă din apropierea singurei stații de comprimare care deserveste sigurul gazoduct care mai alimenteaza cu gaz rusesc Europa.
România își acoperă în prezent consumul intern în proporție de 50,5% din producția internă curentă, de 42% - din extragerile din depozite și 7,5% din importuri. Dacă extragerile din depozite s-ar diminua cu o cincime față de cele actuale (ceea ce nu se va întâmpla, dat fiind că ea este deja redusă față de nivelul său maxim), la un nivel similar al consumului, ponderea importurilor s-ar dubla, ar crește la aproape 15% din total consum.
Depogaz invocă, în susținerea deciziei sale de a diminua capacitatea de extracție, că a luat această decizia pentru că în prezent mai sunt înmagazinate gaze reprezentând doar 42,8 % din capacitatea tehnică de stocare.
Mai mult, în cazul depozitelor Bilciureștl si Urziceni, depozite care asigură aproximativ 75% din capacitatea zilnică de extracție, gradul de umplere este de 26% , respectiv 20%.
Depogaz mai amintește că în luna noiembrie 2024 au fost extrase gaze suplimentar față de programul lunar de extracție agreat cu beneficiarii serviciului de înmagazinare.
Acest lucru a condus la “diminuarea capacității zilnice de extracție în lunile decembrie 2024-martie 2025 , datorită utilizării depozitelor Bilciurești si Urziceni la capacitate ridicată pentru acoperirea nominalizărilor zilnice solicitate de beneficiarii serviciilor de înmagazinare in luna noiembrie 2024”;
Iar capacitatea de extracție zilnică este influențată de gradul de umplere al depozitelor.
Drept urmare, începând cu ziua de vineri 7 februarie, susține Depogaz, compania “va fi nevoită să diminueze programele agreate de extracție din depozite astfel:
► Perioada 07-23.02.2025- diminuare 20 %;
► Perioada 24-28.02.2025 -diminuare 40 %:
► Perioada O 1-12 .03 .2025 - diminuare 14 % :
► Perioada 13-31.03 .2025 - diminuare 75 %
Acționarul unic al Depogaz este cel mai mare producător de gaze autohton, Romgaz, controlat, la rândul său, în proporție de peste 70% de statul român.
În depozitele Depogaz mai sunt înmagazinați la această dată, 13 TWh, iar în celălalt depozit, Depomureș, operat de Engie, 1,5 TWh.
Situația actuală a capacităților operate de DEPOGAZ este:
► Bilciurești - capacitate activă: 1310 mil. m3/ciclu;
► Urziceni - capacitate activă: 360 mil. m3/ciclu;
► Bălăceanca - capacitate activă: 50 mil. m3/ciclu;
► Sărmășel - capacitate activă: 900 mil. m3/ciclu;
► Ghercești - capacitate activă: 250 mil. m3/ciclu;
Capacitatea activă totală: circa 2870 mil. m3/ciclu
