Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public anterior de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Modificarea, alături de altele elaborate de Comisie și votate astăzi în plenul Camerei, va merge la președintele Iohannis fie pentru promulgare, fie pentru cerere de reexaminare sau sesizare de neconstituționalitate. 284 de deputați au votat pentru, 2 s-au opus, 2 s-au abținut, iar un deputat nu a votat.
Taxa ar urma să fie în procent de 90% și să se aplice numai în cazurile în care furnizorii nu transferă consumatorilor ieftinirea gazelor la producători după liberalizare, facturându-le clienților un cost al gazului-marfă superior celui real cu care achiziționează gazele de la producători.
Astfel, potrivit textului adoptat prin vot de plenul Camerei Deputaților, până la 30 iunie 2021, prețul de vânzare al gazelor naturale de către furnizori către clienții casnici și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației, va fi format în condiții de piață liberă din costul unitar al gazelor naturale, din care se exclud cantitățile de gaze naturale din import și înmagazinare, la care se adaugă tariful de transport, tariful de distribuție, tariful de înmagazinare și tariful de furnizare, plus taxele aferente.
"În cazul în care, la formarea prețului în perioada și condițiile stipulate la alineatul (1), furnizorii vor aplica la costul unitar al gazelor un cost mai mare decât costul real de achiziție, suma rezultată din diferența dintre prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh, stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se împarte în următoarele proporții: 10% rămâne la furnizor și 90% se colecteză la bugetul de stat într-un cont special și este utilizată exclusiv pentru protecția clienților vulnerabili. Calculele se fac lunar, pentru luna anterioară", prevede modificarea legislativă adoptată de Camera Deputaților.
Foarte important, schema ar urma să se aplice doar pentru cantitățile de gaze naturale care au un preț de achiziție sub prețul de 68 lei/MWh.
Asta înseamnă că, dacă reușesc să cumpere de la producători gaze la un preț mai mic de 68 lei/MWh (să spunem cu 38 lei/MWh), dar le facturează consumatorilor finali casnici cu mai mult, diferența dintre plafonul actual de 68 lei/MWh, care urmează să fie eliminat de la 1 iulie, și costul real de achiziție de 38 lei/MWh (30 lei/MWh) va merge în proporție de 90% la bugetul de stat (27 lei/MWh), furnizorii urmând să păstreze 10% (3 lei/MWh).
În schimb, dacă vor cumpăra gaze de la producători la un preț de cel puțin 68 lei/MWh sau mai mare, furnizorii nu vor fi taxați în nici un fel, indiferent de cât de mare ar fi prețul facturat consumatorilor finali casnici.
"Liberalizarea este un proces ireversibil, dar trebuie să fim conștienți că o piață liberă nu este liberă de reguli. O piață liberă fără reguli este un dezastru, dar de obicei este un dezastru pentru consumatori. Cu alte cuvinte, ne trebuie reguli. Nu sunt reguli, uitați ce s-a întâmplat. De data aceasta, ne mutăm cu toții în sprijinul producătorului, pentru că suntem perfect conștienți că el trebuie să își mențină toate programele de investiții și de mentenanță și i s-a prăbușit prețul, deci a căzut un mare mit, cel al faptului că în petrol și gaze com înregistra doar trend de creștere", declara Iulian Iancu săptămâna trecută.
El arăta că diferența dintre 68 lei/MWh și prețul actual de achiziție, de circa 30 de lei, ar trebui să se resimtă în prețul final aplicat consumatorului casnic.
"Acum este preluată de furnizor, în totalitate, furnizorul ne-a făcut deja scrisori și ne spune "Vă păstrăm prețul". Nu este o atitudine responsabilă. Și atunci trebuie să creăm o regulă, iar regula se numește windfall tax. Această taxă noi am introdus-o ieri în lege (Legea energiei – n.r.) și îi spunem furnizorului că, la prețul pe care îl plătește producătorului, îi lăsăm marja lui de furnizare, chiar majorată, dar diferența în totalitate se preia prin această taxă în bugetul de stat, pentru consumatorul vulnerabil. Acest lucru până se depășește limita de 68 lei/MWh. Când s-a depășit această limită, care era limita în fața procesului de liberalizare, se va duce totul într-un comportament de piață. Dar este nevoie de această intervenție, pentru că nu ne putem aștepta ca operatorii să renunțe de la ei putere la această sumă în plus pe care o pot obține din piață", explica Iulian Iancu.
ANRE a introdus un program de ofertare de gaze prin care cei doi mari producători, Romgaz și OMV Petrom, sunt obligați să scoată la licitație pe bursele din România 30% din producție la un preț inițial maximal egal cu 95% din prețul de pe bursa austriacă CEGH. În faza următoare, prețul maximal urmează a fi stabilit în proporție de 80% în funcție de prețul mediu de pe OPCOM și BRM și în proporție de doar 20% de cel de pe CEGH.
Prin OUG menționată, Guvernul a majorat la 40% cota din producție pe care cei doi mari producători sunt obligați să o pună pe piață în cadrul programului de ofertare.
