Un consorțiu format din 4 companii norvegiene și o companie din SUA au depus două scrisori de intenție în vederea achiziționării unei participații din portofoliul upstream, de producție de petrol și gaze, al grupului austriac OMV, principalului acționar al celei mai importante companii din România, OMV Petrom, relatează presa austriacă. Propunerea nu ar viza activele din România, pe care OMV probabil că ar dori să le păstreze în totalitate, în condițiile actualei crize energetice.
De ce este important: OMV Petrom deține o participație de 50% din cel mai important zăcământ de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, alături de Romgaz, proiect în care deține și statutul de operator. Decizia finală de investiție a fost amânată în repetate rânduri, ultimul termen avansat fiind la mijlocul anului viitor, deși ministrul energiei Virgil Popescu susține că în acordul de concesiune este stipulat că până la 31 decembrie 2022 să fie făcută “declarația de descoperire comercială”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai este important: În urma înlocuirii, în urmă cu un an, a lui Rainer Seele cu Alfred Stern, fostul CEO al Borealis AG, strategia austriecilor s-a modificat, intenționând să transforme compania într-una petrochimică, în detrimentul activității de producție de hidrocarburi. Cu toate acestea, în pofida schimbării strategice spre sectorul petrochimic, șeful Consiliului de Supraveghere al OMV, Mark Garrett, declara la acea vreme că grupul austriac OMV va continua să deruleze unele proiecte de petrol și gaze, printre care și Neptun Deep, din Marea Neagră.
Față de zvonurile precedente nefundamentate, inclusiv privind vânzarea Petrom, infirmate de altfel de oficialii OMV, de aceasta dată informația publicată de Trend a fost confirmată de un purtător de cuvânt al grupului austriac. În plus, o eventuală vânzare a unei participații din portofoliul upstream al OMV ar avea sens din două motive în contextul actual. În primul rând, atât companiile norvegiene, cât și cele americane, au disponibilități financiare ridicate, nefiind supuse supraimpozitării pe care UE vrea s-o introducă, iar în al doilea rând, Austria are nevoie de gaz ca de aer, în special norvegian, în urma diminuării drastice a livrărilor Gazprom.
De altfel, șeful OMV Alfred Stern a declarat că taxa avută în vedere de Uniunea Europeană asupra profiturilor excepționale realizate de companiile din energie ar putea avea un impact uriaș asupra OMV și, de asemenea, a criticat faptul că propunerea are la bază profiturile din ultimii trei ani, care nu au fost ani normali.
Potrivit publicației Trend, pe 2 septembrie Alfred Stern a fost convocat la o ședință extraordinară a Comisiei de Supraveghere a OMV, controlată de reprezentanți ai statului austriac, oficial pentru a-și prezenta strategia de a transforma OMV într-un grup petrochimic.
Însă adevăratul motiv este existența a două scrisori de intenție, din care cea mai importantă este cea a unui consorțiu format din patru companii norvegiene, pentru a prelua o participație în business-ul upstream al companiei.
Consorțiul norvegian a trimis o scrisoare similară și ministrului austriac al finanțelor Magnus Brunner.
“Am primit o scrisoare, dar mai întâi trebuie să evaluăm strategia în toate domeniile înainte de a putea comenta”, a confirmat pentru Trend un purtător de cuvânt al OMV.
Potrivit Trend, aceasta nu este singura ofertă primită de OMV pentru activele sale din domeniul upstream, o scrisoare similară fiind trimisă și de o companie americană.
Interesul norvegienilor și americanilor de a deveni investitori în producția OMV de petrol și gaze ar putea avea un impact major asupra strategiei OMV.
Reprezentanții statului austriac din Comisia de Supraveghere a OMV i-au cerut lui Stern să-și reevalueze strategia prezentată la mijlocul lunii martie a acestui an de transformare a OMV într-o companie petrochimică, în contextul actualelor evoluții de pe piața petrolului și gazelor.
Critici interni, precum Johann Pleininger (membrul consiliului administrativ al OMV responsabil cu explorarea și producția și membru al Comisiei de Supraveghere al OMV Petrom, căruia însă nu i-a fost reînnoit contractul), dar și reprezentanții angajaților din Comisia de Supraveghere, fac presiuni asupra conducerii companiei pentru a-și reconsidera retragerea din activitatea de producție de hidrocarburi.
În plus, ministerul austriac de de Finanțe a cerut conducerii companiei să „analizeze securitatea aprovizionării cu gaze a Austriei”. Conform acestuia, Comisia de Supraveghere a OMV ar trebui să apeleze și la consultanți externi în acest sens, însă decizia aparține conducerii executive, Consiliului de Administrație al OMV.
Potrivit Trend, există 2 variante de realizare a deal-ului cu norvegienii (sau americanii, după caz). Prima ar viza divizarea OMV în 2 companii, una de petrochimie și una upstream. Valoarea companiei de explorare și producție ar fi de de cel puțin șase miliarde de euro. În această nouă companie, norvegienii, care au propriile instalații de producere a gazelor, ar putea prelua cota Mubadala, care deține 24,9 la sută din OMV, concernul din Abu Dhabi fiind mai interesat de petrochimie decât de producția de hidrocarburi. Ar putea luată în considerare și creșterea participației care ar urma să fie înstrăinată la 31,5%, însă nu mai mult, Austria nedorind să renunțe la controlul activității de furnizarea de gaze, care a devenit o problemă de infrastructură critică în actualul context european.
Alternativa ar fi separarea diviziei de explorare și producție, cu excepția activităților din România, potrivit Trend, într-o subsidiară a OMV, la care scandinavii să participe ca parteneri strategici.
Se pare că, pe lângă prețul de achiziție, norvegienii au promis investiții în noi capacități de producție în Norvegia și asigurarea securității alimentării cu gaze a Austriei pe termen lung.
Grupul austriac este însă în criză de timp, rezervările de capacitate pe punctele de interconectare europene, care ar stabili cantitatea de gaz care va curge dinspre Norvegia spre Austria în 2023, urmând a fi efectuate la începutul anului.
Conducerea OMV pare că ține la preț, subliniind că „trebuie făcută o distincție între contractele de furnizare de gaze și vânzarea de active”.
Nu este clar însă dacă Johann Pleininger, care a intermediat, susține Trend, oferta depusă de consorțiul norvegian, va fi instalat la conducerea noii companii upstream, în cazul în care aceasta se va realiza.
