Așa cum anticipa Profit.ro, spre deosebire de anul trecut, România nu a intrat în sezonul rece cu depozitele pline.
Pe 1 noiembrie, România avea înmagazinați 33,38 TWh (98,6% din capacitatea totală de 33,68 TWh). După 4 zile de extrageri (din care 2 au fost de weekend, cu consum mai redus), pe 4 noiembrie în depozite se mai aflau 33,34 TWh (98,45% din capacitatea totală).
Dacă în prima zi a lunii, sâmbătă, zi de weekend, cu consum intern mai mic au fost extrași doar 9,5 GWh de gaze (și înmagazinați 19,5 GWh), iar duminică 21,4 GWh (fiind înmagazinați 26 GWh), de luni situația s-a schimbat radical, volumele extrase depășindu-le pe cele injectate.
Astfel, potrivit datelor asociației operatorilor de depozitare din Europa (AGIS), luni, din depozitele autohtone au fost extrași 41 GWh și înmagazinați doar 23 Gwh, iar marți 41,3 GWh (și doar 5,5 GWh depozitați).
Producția, importurile, exporturile și înmagazinările de gaze de joi, 6 noiembrie
Datele operatorului național sunt puțin diferite, pentru luni și marți Transgaz raportând zero înmagazinări, însă și volume extrase mai reduse (21 GWh luni și 39,5 Gwh marți).
Pentru joi, Transgaz anticipează o majorare suplimentară a extragerilor, care ar urma să ajungă la 62,5 GWh (în timp ce înmagazinările rămân nule).
Iarna trecută, în pofida gradului ridicat de umplere a depozitelor, au existat zile cu probleme de alimentare, companiile românești fiind nevoite să achite prețuri ridicate pentru a-și asigura surse de import care să compenseze reducerea capacității de extragere de la finalul sezonului, când s-a instalat o vreme mai rece.
În această iarnă însă, România se va confrunta, pe lângă scăderea naturală a producției, de aproximativ 2-3%, și cu o majorare a consumului intern, de aproape 15%, dar și o creștere a exporturilor către Republica Moldova.
Potrivit unui document analizat de Profit.ro în vară, Transgaz estima că, în perioada noiembrie 2025-martie 2026, consumul intern se va ridica la 7,39 miliarde metri cubi (mc), cu aproape 14% peste cel din iarna 2024/2025 (de 6,49 miliarde mc) și cu 18% peste cel din iarna 2023/2024, respectiv cu o pătrime peste cel din iarna 2022/2023.
Probabil că Transgaz ia în calcul o iarnă mai grea, similară celei trecute, care va conduce la o majorare a consumului casnic, dar și lansarea unor unități de producere a energiei pe gaze, care ar trebui cel puțin parțial, să devină funcționale.
În plus, spre deosebire de iernile trecute, capacitatea de import prin punctul de la Negru Vodă este limitată, în urma licitațiilor organizate, Ucraina și Transnistria rezervând capacități importante, de 2,5 milioane mc, respectiv 2 milioane mc de gaze pe zi.
Astfel, din capacitatea totală de 14,5 milioane mc de la Negru Vodă, la iarnă, disponibilă pentru furnizorii autohtoni va fi doar o capacitate de cel mult 10 milioane mc.
Iar acesta este doar începutul, anul 2026, când încă nu va începe să producă cel mai important zăcământ de la Marea Neagră, Neptun Deep, urmând a fi cel mai dificil.
Potrivit Transgaz, “în următorii 3-4 ani, în România, se estimează o creștere a consumului de gaze naturale cu circa 10 miliarde metri cubi de gaze naturale, prin construirea centralei electrice de la Mintia cu o capacitate de producție de 1700 MWh și un consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, prin construcția celor două centrale pe co-generare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO, aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1.200 MWhși un consum de 1,5 miliarde metri cubi gaze naturale, prin finalizarea lucrărilor la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWh și un consum de 1 miliard metri cubi gaze naturale, dar și prin repornirea Combinatului de îngrăsăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale, prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an”.
În plus, un consum aditional estimat de 3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde autoritățile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, RepowerEU, sau Programele Guvernamentale, precum Anghel Saligny.
