Guvernul are pe masă un proiect prin care să schimbe legislația, pentru a-și putea majora participațiile la companiile energetice, la care Ministerul Energiei este acționar, majoritar sau minoritar, în scopul prevenirii ″preluării ostile″ sau ″decapitalizării″ acestora, din nota de fundamentare reieșind că ar fi vizate cu precădere societățile listate la bursă, relevă actul analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul ca atare tratează însă toate companiile, listate sau nu, la care ministerele, nu doar cel al Energiei, dețin acțiuni.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Companiile cotate la Bursa de Valori București (BVB) la care Ministerul Energiei are participații sunt Hidroelectrica (80% din acțiuni), Romgaz (70%), Nuclearelectrica (peste 82%), Electrica SA (49,8%), Rompetrol Rafinare (44,7%), OMV Petrom (peste 20%), Conpet (aproape 59%) și Oil Terminal (87,7%).
Ministerul are dețineri și la societăți nelistate, inclusiv una minoritară la E.ON Energie România, în legătură cu care au apărut informații că ar putea fi preluată de compania energetică de stat din Ungaria MVM, cu puternice legături cu gigantul rus de stat Gazprom, ca urmare a dependenței Ungariei de gazele rusești, potrivit Hotnews..
În prezent, legea stipulează că instituțiile publice nu pot cumpăra acțiuni emise de societăți comerciale și nu au dreptul să participe la cumpărări de acțiuni, sub sancțiunea nulității contractelor de vânzare.
Acum, vizând companiile energetice, este țintită o derogare de la această normă, care să prevadă că ″ministerele de resort pot cumpăra acțiuni la societățile la care acestea exercită, în numele statului, calitatea de acționar″.
Dacă legislația va fi modificată, eventualele decizii de achiziții de acțiuni vor fi luate de către fiecare ministru, în baza mandatelor acordate de Guvern prin Memorandum.
În prealabil, înainte de a decide să cumpere acțiuni la societăți la care dețin participații, ministerele vor fi obligate să întocmească așa-numitul ″test al investitorului privat prudent″, pentru ca operațiunile să nu fie considerate ajutoare de stat ilegale, să determine impactul asupra mediului concurențial împreună cu autoritatea de concurență, să stabilească impactul social și asupra mediului de afaceri, să evalueze costurile și beneficiile asupra domeniului economic în care se încadrează activitățile societăților vizate și să realizeze o analiză economico-financiară, tehnică, juridică și de oportunitate în privința achizițiilor.
″Într-un context economic instabil, cum ar fi cel marcat de fluctuațiile piețelor de capital sau riscurile geopolitice, companiile de stat pot deveni vulnerabile la preluări ostile sau decapitalizare. Măsurile propuse prin această soluție legislativă, cum ar fi majorarea capitalului social și achiziționarea de acțiuni, sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea financiară a acestor companii, prevenind astfel reducerea forței de muncă și pierderea locurilor de muncă″, se arată într-un document oficial, cu referire la companiile energetice.
Potrivit sursei citate, în ultimul semestru, s-a observat o creștere cu aproximativ 10% a tentativelor de preluare ostilă a societăților de interes strategic ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe burse reglementate, iar această situație prezintă riscuri semnificative pentru securitatea economică națională, în condițiile unui risc de decapitalizare accentuată a capitalurilor proprii ale principalelor companii de stat în ultimul an, în urma fluctuațiilor negative ale pieței de capital, conform rapoartelor de audit financiar ale acestora.
Propunerea de modificare a legii este justificată prin ″contextul internațional tensionat și instabilitatea piețelor financiare, caracterizate prin variații semnificative ale valorilor de piață ale companiilor, identificându-se riscuri majore pentru acțiunile deținute de stat la operatorii economici strategici, în sectoare cheie ale economiei naționale, respectiv fiind observată o volatilitate accentuată pe piețele de capital, cu fluctuații de peste 20% în ultimele luni, influențată negativ de incertitudinile geopolitice și economice globale, volatilitate care generează un risc semnificativ de depreciere a valorii patrimoniului public, aspect care nu poate fi neglijat dată fiind relevanța strategică a acestor entități pentru securitatea economică și energetică a României″.
Statul spune că a constatat ″dependența îngrijorătoare″ a României de importurile de energie, în semestrul I din 2024 înregistrând o creștere semnificativă, de 107% a acestora, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, potrivit ultimelor analize realizate de Transelectrica, ceea ce impune măsuri urgente de capitalizare și control în societățile de profil, de natură a crește capacitatea de producție electrică la nivel național.
″Vulnerabilitatea crescută a acestor entități strategice la preluări ostile sau la decapitalizare amenință direct controlul statului asupra sectoarelor vitale și ar putea duce la o pierdere ireversibilă a influenței naționale în domenii cheie pentru securitatea și bunăstarea generală a societății. Achiziționarea de acțiuni suplimentare de către ministerele cu rol de autorități tutelare constituie o măsură preventivă esențială pentru consolidarea capitalurilor proprii ale companiilor strategice și pentru contracararea oricăror tentative de preluare ostilă, sporind astfel reziliența economică și independența energetică a țării″, mai este arătat.
Nota de fundamentare a proiectului pune accentul pe societățile listate la Bursă, situație în care nu se regăsește furnizorul de energie și gaze E.ON Energie România din conglomeratul german omonim, la care Ministerul Energiei deține aproape 32% din capital și care ar fi ajuns țintă de preluare pentru gigantul energetic de stat al Ungariei, MVM.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că, din ceea ce știe chiar de la conducerea companiei, grupul german E.ON nu a decis deocamdată nici măcar dacă vinde sau nu subsidiara de furnizare de energie și gaze din România.
″Am discutat și ieri cu conducerea E.ON. Au spus că nici măcar nu au luat o decizie dacă vând sau nu. Dacă vom avea o decizie finală de vânzare, stați să câștige respectiva companie și cu siguranță că vom analiza cu mare atenție orice tranzacție, atât noi, cât și Consiliul Concurenței, Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe sau alte instituții ale statului român. Toate eventualele riscuri vor fi analizate de instituțiile competente. (...) La acest moment, nu există o decizie de vânzare la nivelul grupului E.ON. Ei explorează niște oportunități, au făcut-o și acum 2-3 ani. Nu este prima oară când se gândesc la asta, ca parte a unei strategii corporative de grup. Dar vom vedea. S-ar putea să nu vândă″, a spus Burduja pe 2 octombrie, răspunzând întrebărilor pe această temă ale presei, după o ședință de Guvern.
O entitate juridică controlată integral de Ministerul Energiei, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), a intrat deja de câțiva ani la cumpărare pe BVB, achiziționând acțiuni de companii energetice listate. Portofoliul bursier al SAPE este compus din titluri Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelecitrica, Conpet, Electrica SA și Transgaz, participațiile fiind nesemnificative.
