Uniunea Europeană recunoaște, în textul celui de-al șaselea pachet cu sancțiuni impuse Rusiei, că există riscul unei întreruperi a aprovizionării cu țiței în porturile din Marea Neagră și „recomandă” ca statele membre „să acționeze în spiritul solidarității și al cooperării regionale”.
De ce este important: Două treimi din țițeiul rafinat în România este importat pe căi maritime, prin cele două terminale din portul rusesc Novorosisk. Printr-un terminal este exportat petrol rusesc, care ajunge inclusiv la Petrotel și, până recent, la Petrobrazi (rafinăria deținută de OMV Petrom, care procesează 70% țiței românesc și 30% țiței de import), iar prin celălalt, petrol kazah, transportat prin Rusia prin oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care alimentează Petromidia.
„În cazul unei întreruperi bruște a aprovizionării cu petrol, fie prin conducte, fie transportat pe mare, statele membre ar trebui să acționeze în spiritul solidarității și al cooperării regionale, implicând atât autoritățile publice, cât și întreprinderile din domeniul energiei, în strânsă coordonare cu Grupul de coordonare pentru petrol, în vederea unor posibile eliberări de stocuri de petrol, inclusiv stocuri de petrol de urgență, și a altor măsuri, inclusiv aprovizionarea cu un amestec adecvat, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor naționale pentru situații neprevăzute sau convenite în conformitate cu Directiva 2009/119/CE. Acest angajament de solidaritate și cooperare este deosebit de important având în vedere agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și o posibilă întrerupere a aprovizionării în regiune cu țiței rusesc sau cu produse petroliere rafinate, în special în ceea ce privește conductele sau porturile de la Marea Neagră. Comisia va monitoriza piețele și securitatea aprovizionării și va prezenta, Consiliului rapoarte periodice și, dacă este necesar, propuneri de consolidare a securității aprovizionării”, precizează documentul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
UE nu a interzis importul de țiței încărcat în Rusia, dar care provine din state terțe, cum este cazul celui kazah procesat la Petromidia.
Este posibil însă ca Rusia să răspundă la sancțiunile europene prin închiderea terminalelor de la Novorosisk, în special a celui CPC prin care este exportat și gazul kazah.
Deja, așa cum a anunțat Profit.ro, presa rusă a acuzat Rompetrol, fără a prezenta dovezi, că furnizează carburanți Armatei Ucrainene și a propus naționalizarea terminalului CPC de la Novorosisk. Acuzațiile au fost reluate recent și de Pravda, care a adăugat și Azerbaidjanul pe lista statelor care alimentează armata ucraineană.
Într-un astfel de caz, România ar risca să rămână doar cu o capacitate anuală totală de rafinare de 4,5 milioane tone, cea a rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom, cea de 2,4 milioane tone de la Petrotel (Lukoil) și cea de 6 milioane de la Petromidia (Petromidia) putând fi indisponibilizate în urma embargo-ului impus de UE si a unei posibile reacții a Kremlinului.
Cu toate acestea, spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia, Croația și, mai nou, Bulgaria, România nu a negociat exceptări de la embargoul impus importului de țiței și produse petroliere din Rusia.
Așa cum a relatat Profit.ro, statele din Balcani, chiar dacă o parte din acestea nu sunt membre UE, ar putea fi principalele victime ale embargo-ului impus importului de țiței rusesc. Spre deosebire de celelalte state europene, care nu au de rezolvat decât problema identificării unor alte surse și rute de alimentare cu țiței, statele balcanice se confruntă și cu altă problemă: identificarea de cumpărători sau naționalizarea principalelor rafinării și a rețelelor de distribuție a carburanților, aproximativ 50% din capacitatea de rafinare din regiune fiind controlată de companii rusești.
Din totalul capacității anuale de rafinare de 42,7 milioane tone din Balcani (cu excepția Greciei), nu mai puțin de 21,1 milioane tone sunt procesate în rafinării al căror principal acționar este o companie rusească, relevă date analizate de Profit.ro.
Dacă Bulgaria și-a rezolvat oarecum problema de la rafinăria Lukoil de la Burgas, find singura țară care va mai putea importa țiței rusesc pe cale maritimă până în 2024, Petrotel (România), dar și rafinăriile deținute de Gazprom Neft în Serbia se pare că nu.
Petrotel Lukoil SA nu poate fi alimentată cu țiței rusesc importat de compania soră din Bulgaria pentru că documentul UE prevede că „mărfurile importate în urma unei derogări nu pot fi vândute cumpărătorilor situați într-un alt stat membru sau într-o țară terță”.
Gazprom Neft, prin NIS Petrol, operează rafinăriile din Serbia de la Novi Sad, cu o capacitate anuală de 2,6 milioane tone, și Pancevo, cu capacitate de 4,8 milioane tone.
O altă companie rusească, Zarubezhneft, prin Neftegazinkor, deține 2 rafinări în Bosnia, din care cea mai importantă, Brod, are o capacitate totală anuală de 1,5 milioane.
Cum Serbia și Bosnia nu sunt membre UE, chiar dacă prima are statut de candidat, iar cea de-a doua de potențial candidat, s-ar putea crede că embargo-ul nu li se aplică. Numai că rafinăriile din ambele state importă petrolul rusesc rafinat pe cale maritimă prin Croația, stat membru, căruia îi este interzis importul de țiței rusesc chiar și pentru țări terțe.
Potrivit regulamentului publicat de UE, care a intrat deja în vigoare, de la embargo-ul impus importului maritim de petrol și produse petroliere rusești sunt exceptate cantitățile importate în urma executări contractelor încheiate până pe 4 iunie 2022 și a actelor adiționale ale acestor contracte semnate până pe 5 decembrie 2022. În cazul, produselor petroliere, termenul este extins până pe 5 februarie 2023.
